Mihai Tănăsescu: nu sunt necesare măsuri suplimentare nici în condiţiile unei scăderi economice cu -1,9%

Îmbunătăţirea colectării, efectuarea cheltuielilor pentru investiţii şi accesarea fondurilor europene vor reuşi să menţină România la un deficit bugetar prognozat de FMI de -6,8%, chiar în condiţiile unei scăderi economice de -1,9% pentru 2010 şi a necesităţii reducerii arieratelor la zero până în primăvara lui 2011, a declarat duminică, 1 august,  reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe.

Ţinta propusă pentru reducerea arieratelor pentru mijlocul anului 2010 nu este atinsă, deşi există o uşoară tendinţă de descreştere a valorii arieratelor. În prognoza făcută de Fondul Monetar Internaţional este menţionată o scădere în continuare a arieratelor. Ca atare, obiectivul pe termen mediu este ca acestea să fie reduse până către zero până în primăvara anului 2011, când se termină programul de sprijin semnat de România şi FMI, a spus Mihai Tănăsescu.

‘De aceea, trimestrele următoare vor fi foarte impotante pentru reducerea arieratelor’, a subliniat reprezentantul României la FMI, care este de părere că ‘având în vedere hotărârea autorităţilor de a reduce arieratele şi faptul că au fost adoptate măsuri care îşi vor arăta roadele, solicitarea acestei derogări este posibilă, iar dacă va exista o cerere de derogare din partea României, probabil că ea va fi acceptată de Boardul Fondului’.

În opinia lui Mihai Tănăsescu, ‘ţinta de deficit bugetar de -6,8 la sută pe 2010 va putea fi atinsă, în condiţiile în care va exista o colectare ceva mai bună în această perioadă, dublată de o reducere în continuare a cheltuielilor’, având în vedere că măsurile aprobate şi aplicate recent pot duce la o corecţie semnificativă a cheltuielilor de personal în 2010 şi în perioada care urmează.

Prin politicile fiscale convenite anul acesta şi anualizate în anul 2011 şi îmbunătăţind colectarea, ţinta de deficit stabilită pentru anul viitor, de -4,4 la sută, poate şi ea fi atinsă, fără măsuri suplimentare, care să conducă la noi constrângeri’, a precizat Mihai Tănăsescu.

Amintim că şi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat vineri că nu vor fi necesare măriri ale fiscalităţii şi nici noi reduceri de salarii.

‘Pentru anul 2011, FMI are o prognoză pozitivă în ceea ce priveşte creşterea economică a României. Pentru 2010, prognoza creşterii economiei este de -1,9 la sută, dar există, conform evaluărilor FMI, condiţiile ca ţinta de deficit de -6,8 să fie atinsă. Va trebui văzut însă, în perioada următoare, cum vor fi efectuate cheltuielile pentru investiţii, cum se va reuşi atragerea fondurilor europene. Chiar şi cu această descreştere a economiei, de -1,9 la sută, România se poate încadra în ţinta de deficit de -6,8 la sută’.

Misiunea Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, aflată la Bucureşti din 26 iulie, finalizează în prezent negocierile pentru elaborarea Scrisorii de Intenţie.

Misiunea de evaluare va rămâne în Capitală până pe 4 august şi, pe lângă întâlnirile avute până acum cu BNR, cu conducerea unor bănci comerciale, cu mai mulţi miniştrii, printre care cel al Finanţelor Publice, al Sănătăţii, al Muncii şi cel al Transporturilor, cu membrii Consiliului Fiscal, în program vor fi incluse, în mod tradiţional, şi convorbiri cu sindicatele, cu premierul Emil Boc şi cu preşedintele Traian Băsescu.

Încheierea cu succes a evaluării şi aprobarea rezultatelor acesteia de către Board-ul FMI din septembrie, va permite eliberarea celei de-a şasea tranşe, în valoare de circa 900 de milioane de euro, din împrumutul total de 12,9 miliarde de euro acordat României de FMI, concomitent cu cinci miliarde de la UE, un milion de la Banca Mondială şi un milion de euro de la alţi finanţatori internaţionali.

Până în prezent, România a primit aproape 10,7 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata