Mugur Isărescu: Corectarea deficitului structural al României necesită mai mult decât creștere economică

Datoria suverană a României nu este alarmantă, dar provocările bugetare persistă

În cadrul unei dezbateri desfășurate pe 21 iulie la București, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat că România se confruntă cu dificultăți în corectarea deficitului structural, care nu poate fi rezolvat exclusiv printr-o expansiune economică. De asemenea, el a menționat că datoria suverană a țării nu prezintă un risc major.

Provocările bugetare în context european

Isărescu a evidențiat faptul că problemele bugetelor publice sunt comune nu doar în România, ci și în întreaga Europă. Deși unele date pot părea alarmante, el consideră că situația datoriilor suverane ale României este gestionabilă. Totuși, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la structura deficitelor bugetare.

Riscurile finanțării deficitelor structurale

Guvernatorul BNR a avertizat asupra pericolelor asociate cu finanțarea deficitelor structurale prin măsuri temporare. Aceste strategii ar putea conduce la o spiralare negativă ce ar diminua încrederea investitorilor. „Creșterea dobânzilor pentru acoperirea acestor deficite poate genera un cerc vicios care va afecta piețele financiare”, a declarat Isărăscu.

Necesitatea unei corecții bugetare eficiente

Referindu-se la măsurile necesare pentru stabilizarea economiei românești, Isărăscu a subliniat importanța unei corecții bugetare bine fundamentate. El afirmat că simpla adoptare de legi sau reglementări nu garantează prosperitatea economică; aceasta necesită eforturi susținute din partea comunităților locale.

„O lege bun făcut într-un moment dat nu asigurăm bogatia; aceasta se construiește prin muncile colective”, a explicat guvernatorul BNR.

Acceptarea realității economice

Mugur Isărăscu și-a exprimat angajamentul față de transparență și realism în luarea deciziilor economice. El recunoaște dificultatea de a admite lipsa resurselor financiare disponibile: „Este dureros să spui că n-ai bani”. Conform acestuia, societatea trebuie să accepte realitatea economic actual pentru evitarea unor consecințe mai grave pe termen lung.

Această abordare cinică dar realist reflectează complexitatea provocării cu care se confruntăm și ne obligăm să găsim soluții viabile pentru viitorul economic al țării.