Munca la negru continuă să fie fenomen larg raspândit în Europa

Munca la negru continuă să fie un fenomen larg răspândit în Europa deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta, potrivit unui sondaj Eurobarometru efectuat în 28 de state membre şi publicat luni de Comisia Europeană.

Sectoarele în care europenii lucrează la negru cel mai mult sunt reparaţiile şi renovările locuinţelor (19 %), grădinărit (14 %), curăţenie (13 %) şi îngrijirea copiilor mici (12 %).

Reparaţiile şi renovările locuinţelor (29 %), reparaţiile auto (22 %), curăţenia locuinţelor (15 %) şi produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică munca la negru.

Letonia, Țările de Jos şi Estonia au cel mai mare procent de respondenţi care lucrează la negru (11 %). Cu toate acestea, există diferenţe naţionale importante cu privire la atitudinile şi percepţiile cu privire la ceea ce înseamnă munca la negru, precum şi la natura şi volumul serviciilor implicate.

Țările în care respondenţii spun că ar avea cunoştinţă cel mai probabil despre persoane care ar munci la negru sunt Danemarca (59%), Olanda (55%), Grecia (54%), Slovenia (48%) şi Letonia (46%), în timp ce printre ţările în care cei chestionaţi susţin că este puţin probabil să cunoască astfel de persoane se numără Malta, România (cu câte 20%) şi Marea Britanie (15%).

Potrivit sondajului Eurobarometru, aproximativ unul din zece europeni (11 %) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică munca la negru, în timp ce 4 % recunosc că ei înşişi au fost plătiţi la negru în schimbul muncii fără forme legale. În plus, unul din 30 (3 %) a fost plătit parţial în numerar de către angajatorul său („remuneraţie în plic”).

De asemenea, 60 % dintre cei chestionaţi indica faptul că preţurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii care implică munca la negru, iar 22 % menţionează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni. 50 % menţionează avantajele pentru ambele părţi ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21 % menţionează dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16 % percepţia că impozitele sunt prea mari, iar 15 % absenţa altor venituri.

Europenii din sud au fost cei mai numeroşi printre cei care au menţionat dificultatea de a găsi un loc de munca cu forme legale (41 %) sau lipsa unei alte surse de venit (26 %)

Potrivit datelor sociologice, 3 % dintre respondenţi declară că primesc o parte din remuneraţie sub formă de „numerar în mână”, o practică mai răspândită în societăţile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remuneraţie în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69 %), urmată de Europa Centrală şi de Est (29 %), în timp ce în ţările continentale şi nordice se înregistrează procente mai mici (17 % şi, respectiv, 7 %).

Țările cu cele mai mari procente de angajaţi aflaţi în întreţinere care au primit salariile în plic sunt Letonia (11%), Croaţia (8%), Grecia, Slovacia şi România (7% în fiecare) şi Lituania, Bulgaria şi Ungaria (6% în fiecare).

Creşterea cea mai notabilă comparativ cu anul 2007 în ceea ce priveşte proporţia angajaţilor care primesc salariul în plic este în Grecia (4 puncte procentuale), iar scăderile cele mai marcate sunt din România (-16 puncte) şi Bulgaria (-8).

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata