Muzeul Național al Satului: O Piesă de Patrimoniu Etnografic
Istoricul și Importanța Muzeului
Situat pe malul lacului Herăstrău, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” se numără printre cele mai vechi muzee etnografice în aer liber din România și din lume. În anii ’30, Europa găzduia doar două astfel de instituții: muzeul Skansen din Stockholm, fondat în 1891, și muzeul Bigdo din Lillehammer, Norvegia. În România, profesorul Romulus Vuia a deschis la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei în 1929.
Fondarea Muzeului
Inițiativa creării acestui muzeu a fost rezultatul unor cercetări aprofundate realizate timp de peste un deceniu sub coordonarea profesorului Dimitrie Gusti, un important sociolog român. Între 1925 și 1935, Gusti a organizat campanii monografice interdisciplinare în diverse sate românești cu ajutorul specialiștilor din domenii precum sociologia, etnografia și folcloristica.
Colaboratorii săi notabili au inclus personalități precum Mircea Vulcănescu și Traian Herseni. Aceștia au organizat expoziții semnificative cu obiecte tradiționale la sediile fundației „Principele Carol” și Pavilionul Regal din Parcul Carol.
Deschiderea Oficială
Muzeul a fost inaugurat oficial pe 10 mai 1936 în prezența regelui Carol al II-lea; publicul a avut acces o săptămână mai târziu. În discursurile sale inaugurale, profesorul Gusti sublinia unicitatea muzeului ca o sinteză autentică a satelor românești.
Conceput ca un muzeu sociologic, scopul acestuia este de a reflecta realitatea vieții rurale printr-o selecție reprezentativă de construcții țărănești aduse direct din satele studiate.
Evoluția Spațiului Expozițional
La începuturi, muzeul ocupa o suprafață de 6.5 hectare cu 33 de complexe arhitecturale autentice care includeau case tradiționale și instalații tehnice. La scurt timp după deschidere, echipa lui Gusti a fost invitată să participe la expoziția internațională de la Paris cu obiecte reprezentative pentru cultura populară românească.
În perioada dintre anii 1940-1948, muzeul s-a confruntat cu dificultăți datorită găzduirii refugiaților basarabeni și bucovineni; totuși după redeschidere spațiul expus s-a extins la aproape 7 hectare iar numărul complexelor arhitecturale populare a crescut semnificativ.
Fuzionarea Cu Alte Instituții
În anul 1978 s-a realizat fuziunea între Muzeul Satului şi Muzeul de Artă Populară sub denumirea comună „Muzeiul Satului şi Artelor Populare”, menținând această titulatură până în anul 1990 când instituția își recâștigase identitatea originala.
Astfel că astazi , prin diversitatea sa arhitecturalã si bogatia inventarierilor etnografice , muzel reuseste sa ofere vizitatorilor o imagine sistematicã si detaliată asupra satelor romanesti , reflectând unitatea si diversitatea culturalã ale României.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”: Un Centru Cultural în Expansiune
Diversitate și Patrimoniu Cultural
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” se distinge prin respectarea principiului unității în diversitate, evidențiind diferențele etnice și interacțiunile dintre cultura populară românească și cele ale altor naționalități din România. Recent, muzeul a integrat o gospodărie secuiască din Bancu, județul Harghita, precum și o gospodărie de ruși-lipoveni din Jurilovca, județul Tulcea.
Creșterea Patrimoniului Muzeal
Grație campaniilor de cercetare și achiziții, patrimoniul muzeului s-a extins semnificativ. Acesta cuprinde acum 123 de complexe distincte care includ 363 de monumente. În toamna anului 2002 a fost inaugurată o clădire modernă multifuncțională destinată colecțiilor de patrimoniu mobil, bibliotecii și laboratoarelor pentru conservare-restaurare.
Printre cele mai recente aduceri se numără biserica din Timișeni (județul Gorj), datând din 1773, un exemplu remarcabil al arhitecturii rurale religioase vechi. De asemenea, în anul 2010 a fost achiziționată o gospodărie specifică huțulilor din Bucovina.
Fond Documentar Bogat
Muzeul nu dispune doar de expoziții în aer liber; acesta are un fond documentar considerabil ce include manuscrise, studii, schițe și fotografii rezultate din cercetările efectuate pe teren. Aceste resurse sunt esențiale pentru păstrarea memoriei culturale.
Provocări Întâmpinate
Istoria recentă a muzeului nu este lipsită de dificultăți; incendiile devastatoare care au avut loc în septembrie 1997 (sector Transilvania) și pe 20 februarie 2002 (sector Moldova-Dobrogea) au afectat grav unele monumente și obiectele asociate acestora.
Colaborări Internaționale
Din anul 2001, Muzeul Satului face parte din rețeaua europeană „Primavera muzeelor”, inițiativă menită să faciliteze colaborarea între instituțiile culturale europene prin organizarea unor evenimente comune precum expoziții sau conferințe. De asemenea, muzeul este membru activ al Asociației Europene a Muzeelor în Aer Liber.
Specialiști români colaborează cu instituții internaționale precum Misiunea Patrimoniului Etnologic din Franța sau Ecomuzeul Grandes Landes pentru proiecte dedicate valorificării patrimoniului cultural material și imaterial.
Extinderea Spațiilor Expoziției
În urma obținerea unui teren suplimentar de trei hectare în anul 2008, Muzeul Național al Satului își propune să-și extindă suprafața vizitabilă la aproximativ zece hectare. Noul spațiu va include clăriri funcționale cum ar fi o școală tradiționalistică şi un han specific diferitelor etnii prezente pe teritoriul României.
Evenimente Culturale Remarcabile
În mai 2010 s-au desfățurat evenimente culturale dedicate lui Dimitrie Gusti cu ocazia aniversării a130 ani de la naștere şi a55 ani de la dispariția sa. Activităţile educaţionale şi programele destinate publicului subliniazǎ angajamentul muzeuluide a promova cultura popularǎ autenticǎ prin diverse manifestări cum ar fi Târgurile meșteșugarilor sau Festivalurile obiceiurilor tradiţionale.
Printr-o gamǎ variatăde publicaţii disponibileîn librãria sa – ghiduri,sau albume – muzeluluise menține rolulde centru cultural activşi accesibil comunitãţii.
Descoperă Valorile Creației Populare la Muzeu
Publicul este invitat să exploreze muzeul și să se familiarizeze cu bogăția valorilor sale, inclusiv cu cele ale creației populare. Această inițiativă are ca scop nu doar promovarea artei populare, ci și educarea vizitatorilor în privința importanței acestor tradiții.
Obiecte de Artă Populară Disponibile pentru Vizitatori
Muzeul oferă o selecție variată de obiecte de artă populară realizate de meșteșugari contemporani. Aceste creații nu sunt doar simple amintiri, ci au și un rol educativ, contribuind la formarea unui gust estetic rafinat în rândul publicului.
Un Spațiu pentru Cunoaștere și Appriciere
Prin intermediul magazinului muzeului, vizitatorii au ocazia să achiziționeze aceste obiecte unice, sprijinind astfel meșteșugarii locali. Această experiență îmbogățitoare le permite celor interesați să aprecieze mai bine tradițiile culturale românești.