O clădire unicat din București te face să te simți în Barcelona

Cum intri pe strada George Vraca din București, lângă Cișmigiu, rămâi frapat de o clădire cu șase etaje, făcută în stil mauro-florentin.

 Pe colț, la intersecția „Aristide Demetriade” cu „George Vraca”. Tencuială rugoasă, balcoane cu arc în formă de potcoavă, toate trimit cu gândul la Stilul Mudejar din Sevilla/Alhambra.

Se pune astfel întrebarea: Cine a fost arhitectul? Ce caută Barcelona în București? Se spune că până și Regele Carol al II-lea a venit la inaugurarea Blocului Florentin. Să fie oare adevărat?

Un reporter de la B365 spune, „Am pândit bătrânii ca să intru low-cost în Barcelona, doar doar m-o pofti vreunul să văd interiorul unui apartament din Blocul Florentin din Bucureşti. O ușă masivă, decorată magic, stătea între mine și comoara lui Aladin.

Am dat de o doamnă foarte în vârstă ( peste 80, mulți înainte ) care n-a dorit să apară în reportaj, numai ea știe de ce. O doamnă cu ie, cu ie și cărucior de piață, din ăla chinezesc, cu rotile, să-i zicem Doamna cu Căruțu’. A primit repartiție în Blocul Florentin în anul 1982, pe atunci lucra la Ministerul Economiei și mi-a spus, senină: “Blocul a fost al lui George Vraca și al unui alt individ, fratele lui”. “Tot Blocu’, Doamnă? Nu are cum, George Vraca este numele străzii, Vraca a fost un mare actor, nu cred că a fost proprietarul unui bloc, aveți vreo dovadă, știți ceva?”. George Vraca, cel “cu dicțiune exemplară, talent interior și tenacitate metalică”, cum l-a portretizat Tudor Arghezi. “Dar, Arhitectul Doamnă, oare cine a fost Arhitectul?”. Habar n-avea.

  • Am reușit să văd un apartament renovat în Blocul Florentin.

„Însă, n-am dat de bătrîna care trebuie. Aș fi vrut una care a fost dintotdeauna proprietară și știe totul din perspectiva unui proprietar, nu de una care a primit repartiție într-un apartament naționalizat. Cine primea repartiție într-un bloc atât de special, situat atât de central, trebuie să fi ținut, măcar puțin, cu Partidu’ și cu Ministerul Economiei Republicii Socialiste la care a lucrat. Pistă greșită. Știți genul ăla de Doamna cu Căruțu’, dușmanca retrocedărilor, fană Iliescu. „Mulțumesc doamnă, mai întreb”.

  • “Nu am găsit în documente cine a proiectat blocul acesta, nu știm numele arhitectului, nu-l știe nici administratorul clădirii”

Apoi, a răsărit Soarele și pentru mine într-o dimineață caniculară, pe strada George Vraca. Am fost primită într-un apartament din Blocul Florentin de Lorena Duicu, o doamnă tânară, un pic peste 45 de ani, designer de interior, pasionată de arhitectura/istoria/povestea Bucureștiului. Pistă corectă. Poveste excepțională. După ce a făcut cursuri de design interior, doamna Duicu a renovat apartamentul și a păstrat în el toate elementele originale. Relația ei de vis cu această clădire misterioasă a început în copilărie. Se ducea mereu să se joace în  Cişmigiu și atunci l-a văzut prima dată: un bloc care nu seamănă cu niciun alt bloc din București, din simplul motiv că parca a venit din Barcelona. Cine l-a făcut? Despre Piramide se spune că au fost făcute de extratereștri, dar la Mauro-Florentinul acesta nu cred să fie mâna lor.

  • “Pe holuri este o pardoseală care imită teracota, este clar un detaliu italienesc”

Lorena Duicu, proprietar : “Cei mai mulți îi spun Blocul Florentin, dar poate fi considerat și maur. E un stil undeva la limită. Într-adevăr în momentul în care intri în el și vezi că pe holuri este o pardoseală care imită teracota, este clar un detaliu italienesc, îmi amintește de Toscana. Stilul acesta de tăietură al balcoanelor de la fațadă duce către stilul maur. Nu am găsit în documente cine a proiectat blocul acesta, nu știm numele arhitectului, nu-l știe nici administratorul clădirii care este în vârstă. Dânsul a cules de la proprietarii mai bătrâni informații, oameni care astăzi nici nu mai sunt”.

De altfel, blocul Florentin a primit autorizație de construcție în anul 1939

Lorena Duicu: “Ce pot să vă spun cu certitudine este că am găsit autorizația de construcție. A fost dată în vara anului 1939. Din păcate, după aceea, a început războiul și mi-e foarte greu să cred că l-au terminat, sunt păreri care spun că blocul ar fi fost terminat până în război. Unul dintre bătrânii din bloc spunea că la inaugurarea clădirii a venit Regele Carol al II-lea, știm că Regele era pasionat de modernizarea orașului. Dar nu știm cine l-a făcut. De aici și tristețea mea, de multe ori întrând în multe clădiri afli numai frânturi, e foarte greu să le pui cap la cap”.

  • În perioada interbelică, populația evreiască reprezenta aproximativ 10% din populația Bucureștiului

Cert este că stilul de arhitectură mauro-florentina a fost adus de arhitecții evrei în București. Dacă mergi în Cartierul Evreiesc  din București descoperi elemente evidente, începând cu Templul Coral de pe strada Sfânta Vineri, ridicat în anul 1886, în stil neo-maur. Florentin-maur sau mediteranean sau vernacular cu influențe maure și venețieneMaur sau mudejar provine din Andalusia, Arta Mudejară a fost dezvoltată în Spania, după Reconquista, când a fost integrată artei occidentale. Și tot cert este în perioada interbelică, populația evreiască reprezenta aproximativ 10% din populația Bucureștiului.

Mi-i imaginez pe acești arhitecți de rit mozaic sefard veniți din Spania, poate Barcelona, oameni cu stare, talentați, care primesc autorizație de construcție în vara anului 1939. Mă uit la fațadele Blocului Florentin și indiciile se potrivesc cu stilul mauro-florentin. Are tencuiala rugoasă, aspră, zgrunțuroasă, în stil calccio-vecchio și a rămas așa cum a fost executată în anul 1939. De atunci și până în vara anului 2021, nimeni n-a mai dat nici măcar cu o bidinea pe pereții exteriori. Fațada a rezistat, coafura rezistă, n-a căzut din ea nici măcar o palmă.

Însă, cum arată Blocul Florentin în interior?

În interiorul Blocului văd cu ochii mei pardoseli ceramice, elemente de fier forjat, grilaje, uși din stejar masiv, bănci din lemn la intrare, un lift care funcționează impecabil, un ascensor decorat cu coloane de marmură. Capsula Timpului și-a făcut treaba.

Loreda Duicu vine dintr-o familie care a iubit și iubește Bucureștiul. Tatăl ei a lucrat la ICRAL Cotroceni, iar bunicul, Gheorghe Duicu, a fost profesor de franceză și directorul „Liceului Teoretic” din Fetești. Bunicul s-a născut în zona Branului, însă ultimii 25 de ani din viață i-a trăit în București. Era pasionat de păstrarea tradițiilor și se semna “ Gheorghe Duicu Dela Bran”.

  • Tatăl Lorenei Duicu a fost martor la demolările din anii ’80 din București

Loreda Duicu: “Bunicul meu i-a insuflat tatii dragostea pentru București, iar el mi-a transmis-o mie. Îl aducea aici frecvent, încă de copil, le plăcea să se plimbe, îi arăta locuri precum Braseria Capşa, Hotelul Bulevard, vechile cartiere Uranus, Armenesc, Evreiesc, etc. Probabil de aici și tristețea tatii, mulți ani mai târziu, când a devenit martorul demolărilor comuniste. Am văzut Blocul în copilărie și, ani mai târziu, când am găsit anunțul cu apartamentul de vânzare, am fost uimită, mi-am dat dat seama că era ceva ce mă interesa și îmi atrăsese atenția din copilărie”.

“M-am trezit că Viața m-a condus aici”

Reporterul B365:  Când ați văzut blocul, prima și prima dată, v-ați dorit să stați în el?

Lorena Duicu: “ Când eram copil mă gândeam cu mintea de copil: oare cum ar fi să stau aici, să am un apartament în blocul ăsta? Și după aceea, zeci de ani mai târziu, când am văzut anunțul de vânzare în anul 2018, nici nu am înțeles exact în ce bloc este apartamentul. Mi-am dat întâlnire cu proprietarul de atunci și când am ajuns în față m-a pufnit râsul, am fost transpusă în amintiri. Și am zis: „iată un bloc pe care-l știi.” Dar uitasem de el, că nu e ca și cum era o dorință arzătoare să stau aici, uitasem. Pur și simplu s-a întâmplat. M-am trezit că Viața m-a condus aici și am descoperit ceva foarte frumos. În spatele fațadelor este ceva și mai frumos”.

„În prezent, metrul pătrat în zona centrală e undeva la l800 de euro mp pentru proprietăți nerenovate”

Lorena Duicu: “În ultimii ani, de când am cumpărat noi și am renovat, foarte mulți proprietari din bloc au plecat și foarte multe apartamente au început să fie renovate, ceea ce este foarte bine. Au vândut pentru că este o zonă scumpă. Metrul pătrat în zona centrală e undeva la l800 de euro pentru proprietăți nerenovate. Eu am prieteni care lucrează în domeniul imobiliar și fac tranzacții în perimetrul Cișmigiului, dacă discutăm de proprietăți fără risc seismic, cum e blocul ăsta. E scump. Pe lângă asta, dacă faci niște renovări ca pentru tine, corecte, tehnic vorbind, adică up-datezi un circuit electric la nivelul anilor în care trăim, nu faci rabat la materiale, nu faci doar o spoială, lucrurile acestea te costă. Acum s-au și scumpit materialele de construcție, te costă undeva la peste 500 de euro pe metru pătrat. E multă migală, e greu să renovezi, pentru că, din păcate, meseriașii buni au plecat, sunt aglomerați cei care au rămas și e foare greu să gestionezi o lucrare de genul ăsta. Și atunci, trebuie ai niște bugete și o durată și nu e chiar ușor, trebuie să vii efectiv pe șantier să vezi ce se întâmplă. Asta am făcut eu”.

“Ce se poate salva, trebuie salvat”

Lorena Duicu: “Pasiunea pentru design a plecat de la curiozitatea asta a mea de a afla mai mult, între puținele informații pe care le aveam de la tata. Lumea, înainte de 1989, nu vorbea și nu povestea despre istoria caselor naționalizate, nu vă imaginați cum era. Când am intrat aici am găsit un apartament îngrijit și curat, dar care nu mai fusese renovat de foarte, foarte mulți ani. Am salvat din elementele originale, ușile și această arcadă foarte frumoasă din lemn de stejar, pe care nu am făcut decât să o curăț puțin și atât. N-am putut salva ferestrele, parchetrul, în baie erau probleme la scurgere, așa că am refăcut-o. Am optimizat puțin spațiul, fără să aduc nicio modificare structurală, nu m-am atins de absolut nimic, nu sunt de acord să faci asta nici măcar dacă obții aprobări. Ce se poate salva, trebuie salvat”.

“Astăzi, confortul sau frumusețea nu mai sunt așa de importante, primează profitul”

B365: De ce trebuie salvat?

Lorena Duicu: “Pentru că sunt lucruri pe care, dacă vrei să le faci astăzi, să mai poți să le faci, nu le mai poți face. Nu mai există oameni, meseriași. Uitați-vă și la înălțimea apartamentul, este de trei metri. Astăzi nu se mai construiește așa. Blocul are șase etaje, la diferența asta de 30 de cm dintre fiecare, un dezvoltator spune: îmi iese un etaj în plus. Și atunci, confortul sau frumusețea nu mai sunt așa de importante, primează profitul. Eu îi înțeleg și pe ei, dar pe de altă parte, spațiul ăsta care are 49 de mp pare mult mai mare pentru că sunt camerele înalte. E un apartament mic, dar care, prin felul în care au fost puse ferestrele este foarte luminos, are camere înalte, se aerisește bine”.

Proiectul Make Bucharest Great again”, este un  proiect al B365,ro  şi este susținut de promenada Mall și  Mega Mall parte din grupul NEPI Rockcastle, care spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București, sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare.

Sursa: Digi24.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata