Salariații concediați prin desființarea posturilor, inclusiv în cadrul concedierilor colective, au dreptul la minimum 20 de zile lucrătoare de preaviz. Eventualele compensații se acordă în condițiile legii și ale contractului colectiv aplicabil, iar contestarea încetării contractului are un termen distinct de perioada de preaviz.

Temeiul concedierii stabilește drepturile aplicabile

Mai întâi trebuie stabilit motivul pentru care angajatorul încheie raportul de muncă, potrivit codulmuncii.ro. Cabinetul de Avocatură Pantilimon explică articolul 65 din Codul muncii astfel: atunci când motivul nu ține de persoana salariatului, contractul individual încetează pentru că postul ocupat este desființat. Desființarea trebuie să aibă loc în fapt și să fie justificată de o cauză reală și serioasă.

Articolul 66 permite ca o asemenea concediere să fie individuală sau colectivă. Pentru verificarea drepturilor, contează astfel temeiul juridic al măsurii și contractul colectiv aplicabil, inclusiv prevederile sale referitoare la compensații.

Înainte de semnarea contractului individual sau de modificarea acestuia, angajatorul trebuie să informeze persoana vizată asupra clauzelor esențiale. Articolul 17 include aici condițiile preavizului, salariul de bază și identificarea contractului colectiv aplicabil. Obligația de informare este îndeplinită la semnarea contractului individual ori a actului adițional.

În 2026, evidența electronică a salariaților este reglementată și prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2025, publicată în Monitorul Oficial. Registrul general de evidență a salariaților, REGES-ONLINE, este platforma prin care sunt completate, transmise, gestionate, consultate și procesate datele despre contractele individuale de muncă, cu respectarea regulilor europene privind protecția datelor.

Orice salariat care prestează o muncă are dreptul la condiții adecvate activității, protecție socială, securitate și sănătate în muncă, precum și la respectarea demnității și a conștiinței sale, fără discriminare.

Suspendarea contractului poate întrerupe preavizul

Articolul 75 din Codul muncii stabilește un preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare pentru concedierile întemeiate pe articolele 65 și 66. Unitatea de calcul este ziua lucrătoare, nu ziua calendaristică. Verificarea duratei acordate trebuie făcută și în raport cu condițiile de preaviz din contract.

Dacă intervine suspendarea contractului individual în timpul preavizului, se suspendă corespunzător și curgerea acestui termen. Codul muncii prevede o excepție expresă de la această regulă.

Același minim legal se aplică și concedierii pentru inaptitudine fizică sau psihică, atunci când aceasta este constatată de organismele competente de expertiză medicală și împiedică îndeplinirea atribuțiilor. Este acoperită și concedierea pentru necorespundere profesională, potrivit articolului 61 literele c) și d).

Codul muncii tratează separat concedierea legată de persoana salariatului: aceasta poate interveni dacă arestul la domiciliu sau arestarea preventivă durează mai mult de 30 de zile, potrivit Codului de procedură penală.

Excepția expresă de la acordarea preavizului privește necorespunderea profesională în perioada de probă. Separat, articolul 31 permite încetarea contractului pe parcursul probei sau la finalul ei prin notificare scrisă, la inițiativa angajatorului ori a salariatului, fără motivare și fără preaviz.

Compensațiile depind de lege și de contractul colectiv

Pentru salariatul al cărui post este desființat, verificarea plăților compensatorii pornește de la articolul 67 și de la clauzele contractului colectiv aplicabil. Acestea stabilesc condițiile în care poate beneficia de compensații, alături de măsurile active pentru combaterea șomajului.

Preavizul și compensațiile au temeiuri distincte: primul este un drept prevăzut de articolul 75 pentru categoriile enumerate, în timp ce acordarea compensațiilor se raportează la condițiile legale și contractuale. Pentru verificarea unei plăți compensatorii sunt relevante atât prevederea care o acordă, cât și condițiile cerute pentru acordarea ei.

Contestația și cererile de bani au termene diferite

Articolul 268 din Codul muncii diferențiază termenele în funcție de obiectul cererii. Încadrarea corectă este necesară înainte de sesizarea instanței:

Pentru contestarea unei măsuri privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual, inclusiv a angajamentelor de plată, termenul este de 45 de zile calendaristice. Acesta începe când persoana interesată află despre măsura dispusă.

Pentru contestarea sancțiunii disciplinare sunt prevăzute 30 de zile calendaristice, calculate de la comunicarea deciziei de sancționare.

Pentru solicitarea drepturilor salariale neachitate ori a despăgubirilor, termenul este de 3 ani, începând de la nașterea dreptului la acțiune.

Termenul aplicabil măsurilor angajatorului este prevăzut la articolul 268 din Codul muncii, în urma modificării prin Legea nr. 269/2021. Pentru salariatul care contestă desființarea postului, reperul este momentul luării la cunoștință a măsurii, nu durata preavizului.

Litigiul individual de muncă se judecă în primă instanță la tribunal, în secția sau completul specializat. Cererea se depune la instanța competentă teritorial pentru domiciliul ori reședința reclamantului sau, după caz, pentru sediul acestuia, conform articolului 269 alineatul (2).

Pentru exemple practice privind pașii de urmat, este disponibil și un ghid local despre contestarea concedierii în Târgu Mureș și concedierea abuzivă în 2026.

Depunerea contestației după expirarea termenului aplicabil poate determina respingerea ei ca tardivă, adică introdusă prea târziu, fără ca instanța să mai analizeze dacă motivele invocate împotriva concedierii sunt întemeiate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Codul Muncii compensatii concedieri colective litigii de muncă preaviz