Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României

EXPUNERE DE MOTIVE

I. În urma referendumului popular organizat de Preşedintele României la data de 22 noiembrie 2009, cetăţenii care au participat la vot, cu o majoritate covârşitoare, au optat pentru trecerea la un Parlament unicameral (72,31%) şi pentru reducerea numărului de parlamentari (83,31%).

Rezultatul referendumului a fost confirmat de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 37 din 26 noiembrie 2009 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 şi la confirmarea rezultatelor acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 923 din 30 decembrie 2009.

Prin această hotărâre Curtea Constituţională a stabilit: ,,Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 şi constată că din totalul de 18.293.277 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 9.320.240 de persoane, număr suficient ca referendumul să fie declarat valabil în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000.

Totodată, constată că, dintre voturile valabil exprimate, 72,31% au fost pentru răspunsul ‘DA’ la întrebarea ‘Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?’, iar 83,31% dintre voturile valabil exprimate au fost pentru răspunsul ‘DA’ la întrebarea ‘Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?’. Prin urmare, majoritatea participanţilor la vot a ales la ambele întrebări răspunsul afirmativ.”

În urma acestui referendum nu ne rămâne decât să punem în aplicare voinţa suverană a poporului, aşa cum se prevede în articolul 2 din Constituţie:
,,Suveranitatea naţională aparţine poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”.

Consider că este de datoria noastră de a aduce la îndeplinire această voinţă suverană a poporului exprimată direct şi în mod liber.

II. Pe de altă parte, în cei 19 ani de aplicare, Constituţia României şi-a dovedit viabilitatea, dar a arătat şi o serie de deficienţe în ceea ce priveşte aplicarea unor dispoziţii constituţionale la realitatea vieţii sociale, economice şi politice a societăţii româneşti.

Este ştiut faptul că elaborarea unei constituţii presupune mari eforturi, îndeosebi ştiinţifice, dar şi valorificări ale realităţilor juridice naţionale şi străine. Constituţia trebuie totdeauna să fie o realizare naţională.
Trebuie să fie expresia voinţei poporului. Nu sunt posibile şi nici recomandabile transferuri de constituţii. Nu există o constituţie şablon, există constituţii naţionale. O constituţie este viabilă şi eficientă dacă cetăţenii şi autorităţile cred în ea.

De aceea, considerăm că şi Constituţia României are nevoie pe parcursul aplicării ei de ajustări şi adaptări la realităţile societăţii noastre actuale. Acest lucru nu înseamnă negarea a ceea ce există în momentul actual, ci doar adaptarea la cerinţa suverană a poporului.

Cu toate limitele sale, Constituţia din 1991 a asigurat suportul instituţional al unei dezvoltări democratice. Asumarea de către societatea românească a dublei integrări, în NATO şi în Uniunea Europeană, a servit, în mod decisiv, obiectivului democratizării. Nu este mai puţin adevărat că integrarea europeană a relevat, indubitabil, imperfecţiunile unui sistem constituţional, imperfecţiuni explicabile şi din perspectiva momentului adoptării Constituţiei.

Reamenajarea raporturilor dintre autorităţile publice şi dintre stat şi cetăţean în vederea integrării europene a fost miza revizuirii din anul 2003. S-a argumentat, la acel moment, că modificările operate vor fi de natură să permită adaptarea mecanismelor naţionale celor europene, însă au fost introduse şi modificări ce au stricat mecanismul instituţional de funcţionare a statului. Spre exemplu, păstrarea unei structuri bicamerale a Parlamentului prin departajarea doar formală a atribuţiilor celor două Camere sau neclarificarea raporturilor instituţionale sunt doar două dintre elementele care în ultimii ani au arătat în plan practic ineficienţa unor norme ale legii fundamentale.

Acest lucru a făcut ca în ultimii ani, Curtea Constituţională, graţie atribuţiei dobândite la revizuirea Constituţiei din anul 2003 de a soluţiona conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, să devină principalul arbitru al vieţii politice româneşti. De aceea, în viitor trebuie găsite soluţii pentru ca autorităţile statului să coopereze, nu să se blocheze una pe cealaltă.

Puterile legislativă şi executivă trebuie să fie nu numai clar partajate pentru a evita cumulul de funcţii, ci şi să coopereze între ele în mod corect, prin intermediul unui sistem de contraputeri, checks and balances, care asigură în final echilibrul balanţei politice. Aceste checks and balances reprezintă condiţia sine qua non a libertăţii şi moderaţiei politice, împiedicând atât omnipotenţa legislativului, cât şi pe cea a executivului. Ca atare, arhitectura instituţională a unui regim moderat este rezultatul unui echilibru viabil între autorităţile statului.

De aceea, atribuţiile şi sferele de competenţă ale acestor autorităţi ale statului trebuie să fie precis definite, însă nu şi complet separate.

În acest sens, propunerile de modificare pe care le facem au în vedere acest deziderat al clarificării instituţionale şi ţin cont, îndeosebi, de jurisprudenţa Curţii Constituţionale exprimată în ultimii ani ca urmare a deselor conflicte juridice de natură constituţională pe care le-a soluţionat.
III. Stimate domnule Preşedinte al României, în conformitate cu prevederile articolului 150 alin. (1) din Constituţia României, vă propunem iniţierea modificării Constituţiei, iar Parlamentului României îi adresăm rugămintea de a fi de acord cu propunerea de revizuire prezentată.

.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR
SENAT

PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

1. La art. 6 după alin. (2) se va introduce un alt alineat (3) care va avea următorul cuprins:
,,(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor entice, culturale şi religioase.”

2. Alin. (2) al articolului 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”

3. Alin. (3) al articolului 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.”

4. Alin. (1) al articolului 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Parlament pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate, conform legii de organizare şi funcţionare a instituţiei.”

5. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
,,Avocatul Poporului prezintă Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestuia. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”

6. Alin (2) al articolului 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”

7. Articolul 62 se modifică astfel:
– Denumirea marginală va fi: ,,Alegerea membrilor Parlamentului”
– Alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul conţinut:
,,(1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de parlamentar, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”

8. Alin. (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
,,(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.
(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”

9. Articolul 64 va avea următorul cuprins:
,,(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.
(2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.
(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”

10. Articolul 65 se abrogă

11. Articolul 66 va avea următorul cuprins:
,,(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.
(3) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”

12. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
,,Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”

13. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
,,(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
(2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.”

14. Secţiunea a 2-a se va numi ,,Statutul parlamentarilor”, iar Articolul 69
se modifică astfel:
– Alineatul (1) va avea următorul conţinut:
,,(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.”

15. Articolul 70 se modifică astfel:
– Denumirea marginală va fi: ,,Mandatul parlamentarilor”
– Articolul va avea următorul conţinut:
,,(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”

16. Alin. (1) şi (2) ale articolului 71 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului European.
(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.”

17. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
,,(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Parlamentarii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi decât după încuviinţarea Camerei Reprezentanţilor şi după ascultarea lor.
Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, parlamentarii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei.
În cazul în care Camera Reprezentanţilor constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”

18. Alin. (1) şi litera c) de la alin. (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
,,(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;”

19. Alin. (1), (3), (4) şi (5) ale articolului 74 vor avea următorul cuprins:
,,(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.
(4) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 de zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.”

20. Articolul 75 se abrogă

21. Articolul 76 va avea următorul cuprins:
,,(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.”

22. Alin. (2) a articolului 77 va avea următorul cuprins:
,,(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.”

23. Alin. (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:
,,(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.”

24. Alin. (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: ‘Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!’.

25. Alin. (2) al articolului 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate.”

26. La articolul 85, după alin. (2) se va introduce un nou alineat (21) cu următorul cuprins:
,,(21) Propunerea primului-ministru de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului nu se poate face decât după o consultare prealabilă a Preşedintelui.”

27. Alin (1) şi (2) ale articolul 89 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(1) După consultarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate dizolva Parlamentul, dacă aceasta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) Parlamentul nu poate fi dizolvat decât după trecerea a cel puţin un an de la ultima sa dizolvare.”

28. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
,,(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra iniţierii referendumului de către Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată de Parlament, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.
(4) După expirarea acestui termen, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.”

29. Articolul 95 va avea următorul cuprins:
,,(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi.
Înainte de suspendare, Parlamentul trebuie să solicite Curţii Constituţionale un aviz obligatoriu prin care se stabileşte dacă faptele săvârşite de Preşedinte sunt grave şi încălcă prevederile Constituţiei.
(2) Dacă prin aviz, Curtea Constituţională constată că Preşedintele României a săvârşit fapte grave prin care a încălcat prevederile Constituţiei, procedura parlamentară de suspendare va continua.
Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) Dacă prin aviz, Curtea Constituţională constată că Preşedintele României nu a săvârşit fapte grave prin care a încălcat prevederile Constituţiei, procedura parlamentară de suspendare se va opri.
(4) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(5) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”

30. Alin. (1) şi (2) ale articolului 96 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.”

31. Alin. (2) al articolului 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(2) În termen de 45 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte.”

32. Articolul 98 va avea următorul cuprins:
,,(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 85 alin. (1), 88-90 şi 103 din Constituţie nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”

33. Alin. (2) şi (3) ale articolului 103 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra formării noului Guvern în termen de 10 zile de la sesizare. În caz contrar, după trecerea celor 10 zile, candidatul propus, împreună cu programul şi lista Guvernului, va fi considerat respins, iar Preşedintele va desemna un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de către Parlament care acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii parlamentarilor.”

34. Alin. (1) al articolului 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de parlamentar. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.”

35. Alin. (1) şi (4) ale articolului 107 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Parlamentului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(4) Dacă unul din ceilalţi membri ai Guvernului se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României, la propunerea primului-ministru, va desemna un alt membru al Guvernului ca ministru interimar, până la numirea unui nou ministru. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă ministrul îşi reia activitatea în Guvern. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile.”

36. Articolul 109 va avea următorul cuprins:
,,(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege organică.”

37. Alin. (1) al articolului 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.”

38. Articolul 112 va avea următorul cuprins:
,,(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor.
(2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”
39. Articolul 113 va avea următorul cuprins:
,,(1) Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii membrilor săi.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al parlamentarilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în Parlament.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează
răspunderea potrivit articolului 114.”

40. Alin. (1) al articolului 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, în şedinţă comună, asupra unui
program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.”

41. Alin. (4) al articolului 114 se abrogă

42. Alin. (5) al articolului 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură
de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.”

43. Alin. (2), (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 10 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Parlament; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală: 3 numiţi de Parlament şi 3 de către Preşedintele României;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) literele a) şi b).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.”

44. Alin. (3) al articolului 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(3) La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.”

45. Alin. (3) al articolului 142 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(3) Şase judecători sunt numiţi de Parlament şi trei de Preşedintele României.

46. Literele a), b), c) şi e) ale articolului 146 vor avea următorul cuprins:
,,a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camrei Reprezentanţilor sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;”

47. Alin. (1) al articolului 147 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”

48. Alin. (1) şi (5) ale articolului 148 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.
(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.”

49. Articolul 149 va avea următorul cuprins:
,,Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.”

50. Alin. (1) al articolului 150 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.”

51. Alin. (1) al articolului 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.”

52. Alin. (2) al articolului 151 se abrogă, iar alin. (3) al acestui articol va deveni alin. (2).

53. Alin. (1) al articolului 155 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale modificate prin legea de revizuire.
Art. II
Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata