Românii, loviți de noi taxe! Ce schimbări majore intră în vigoare din august. Guvernul României va implementa creșteri de impozite și reforme de cheltuieli începând cu 1 august, în încercarea de a limita deficitul bugetar în creștere și de a evita o criză financiară iminentă, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan. Aceste măsuri includ creșteri ale TVA-ului și accizelor, o nouă contribuție pentru sănătate pe pensii și dublarea impozitului pe profitul băncilor.
Românii, loviți de noi taxe! Ce schimbări majore intră în vigoare din august
Bolojan a declarat că guvernul își va asuma responsabilitatea pentru pachetul fiscal săptămâna viitoare, ocolind votul parlamentului. Potrivit noului plan, cota standard a TVA-ului va crește de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse de TVA – în prezent de 5% și 9% – vor fi unificate la 11%. Aceste schimbări afectează bunurile și serviciile esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnul de foc, încălzirea centralizată și sectorul de ospitalitate. De asemenea, cota TVA-ului pentru hoteluri și restaurante ar putea crește și ea la 21% după o evaluare în octombrie, conform Biziday.ro.
Accizele pentru combustibil, alcool și tutun vor fi, de asemenea, majorate. Pentru a diminua impactul asupra sectorului de transport, guvernul urmează să implementeze un sistem de rambursare parțială pentru combustibilul utilizat de companiile de marfă și logistică.
Contribuția la asigurările de sănătate
În plus, o contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) va fi aplicată veniturilor din pensii care depășesc suma de 3.000 RON, dar numai pe suma care depășește acest prag.
„Un element important pe care îl luăm în considerare este impozitarea suplimentară a capitalului. Vom propune și adopta o măsură care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie, pentru a crește impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Toate celelalte măsuri pe care le-am menționat sunt așteptate să intre în vigoare începând cu 1 august,” a declarat prim-ministrul Bolojan.
Impozit suplimentar pe profitul bancar
„De asemenea, vom impune un impozit suplimentar pe profitul băncilor. Băncile din România au unele dintre cele mai ridicate randamente pe capital din această parte a Europei, iar eu cred că pot contribui mai mult la bugetul de stat. Vom aplica, de asemenea, o supraimpozitare asupra tuturor câștigurilor obținute din jocuri de noroc, astfel încât să colectăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri,” a mai adăugat Bolojan.
Reformele financiare ulterioare
Alte reforme care vor face parte dintr-o a doua fază includ ajustarea redevențelor, vânzarea activelor de stat subutilizate și revizuirea „bonusurilor în cascada” din ministere, unde salariile au dublat prin alocații cumulative. De asemenea, legislația specială pentru pensii, restructurarea agențiilor de stat și reducerea cheltuielilor instituțiilor autofinanțate precum ASF, ANCOM și ANRE sunt parte a planului.
Înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, o reformă a impozitului pe proprietate bazată pe valorile de piață și o continuare a reorganizării instituționale vor susține reforma fiscală până în 2026.
Creșterea orelor de predare în educație
În domeniul educației, începând cu anul școlar următor, orele de predare în școli și universități vor crește cu două ore săptămânal, fără o majorare corespunzătoare a salariilor. Profesorii vor trebui acum să predea 18 sau 20 de ore de instruire pe săptămână în cadrul unui program de 40 de ore. Plata pentru orele suplimentare de predare va fi semnificativ redusă. Sistemul de burse va fi, de asemenea, restructurat: bursele pe merit vor deveni limitate, în timp ce granturile sociale se vor concentra asupra elevilor defavorizați, conform Biziday.ro.
Presiunea Uniunii Europene
Pachetul de reforme fiscale vine pe fondul unei presiuni crescute din partea Uniunii Europene. România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% în 2024 – cel mai mare din UE – ceea ce a determinat Consiliul ECOFIN să emită un avertisment și să ceară măsuri corective imediate înainte de întâlnirea din 8 iulie.
Prim-ministrul Bolojan a apărat măsurile dure, avertizând că fără intervenție, România riscă să nu își îndeplinească obligațiile financiare. „Cheltuim 132 RON pentru fiecare 100 RON pe care îi colectăm. Nici o familie nu ar putea supraviețui aceasta foarte mult – nici o țară nu poate,” a declarat el.
De asemenea, Bolojan a avertizat că ar putea apărea consecințe similare cu criza din 2009 din Grecia, inclusiv pierderea accesului la fondurile UE, retrogradarea statutului de investiție de către investitori și intrarea într-o recesiune profundă, marcată de pierderea locurilor de muncă și deprecierea monedei.
Bolojan a recunoscut că creșterea TVA-ului ar putea crește ușor inflația, dar a subliniat că astfel de măsuri sunt singurele în care piețele financiare au încredere. „Aceasta este ora unsprezecea. Dacă nu acționăm, riscăm să nu putem plăti salarii sau pensii. Publicul trebuie să înțeleagă cât de gravă este situația,” a afirmat el.
Reducerea ineficienței în companiile de stat
Prim-ministrul a anunțat, de asemenea, planuri de a reduce ineficiența în companiile de stat, de a reduce bonusurile nejustificate și de a trasa responsabilitatea managerilor publici pentru cheltuieli excesive. Ministerele își revizuiesc în prezent planurile de personal și buget, cu posibilitatea de concediu fără plată sau alte măsuri de economisire a costurilor dacă reducerile nu pot fi implementate.
