Scandal în UE pe tema relocării refugiaților afgani având în vedere că oficialii se tem de o repetare a crizei migranților din 2015

Publicaţia The Telegraph scrie că Uniunea Europeană nu va fi de acord cu un program lărgit vizând relocarea refugiaților afgani,  pe fondul unor lupte intestine vizând gestionarea valului de refugiați care fug de teama haosului din Afganistan survenit după cucerirea țării de către talibani, în cursul acestei luni, scrie publicaţia, citată de Rador.
În acest sens, duminică, pe Twitter, Janesz Jansa, un politician considerat ca fiind un ‚mini-Trump’ al organizației, a transmis următorul mesaj: „UE nu va deschide pentru Afganistan niciunul dintre coridoarele europene destinate migranților”.
Jansa este premierul Sloveniei și actualul deținător al președinției rotative de șase luni din Uniunea Europeană, asta însemnând că el prezidează negocierile interguvernamentale de la Bruxelles dintre statele membre ale organizației.
Acesta a spus că nu se va putea repeta ‚greșeala strategică” din urma crizei migranților din 2015, când, în pofida opoziției manifestate de Polonia și Ungaria, UE a dispus un program de relocare obligatorie.

În acest context, el a fost ulterior rapid implicat într-un scandal de pe Twitter după ce David Sassoli, președintele Parlamentului European, a replicat: „Nu președintele sloven este cel care trebuie să spună care este poziția UE în privința crizei umanitare din Afganistan”.

Anterior, Sassoli ceruse ca refugiații să fie repartizați în mod egal în organizație.
„Statele membre ale UE sunt cele care decid dacă vor sau nu să primească un nou val de refugiați”, a ripostat Jansa, poreclit la Bruxelles și ‚mareșalul Tweeto’ (aluzie la Iosip Broz Tito, fostul președinte al Iugoslaviei, n. red.) din cauza felului său agresiv în care apelează la mediile de socializare.
„În prezent, nu există nici consens, nici majoritate calificată și de altfel niciun fel de majoritate calificată care să poată face asta”, a scris el pe Twitter.
În prezent, UE este extrem de divizată pe această temă, în cursul acestei săptămâni, ambasadorii urmând să discute la Bruxelles o poziție europeană comună cu privire la Afganistan. Unele state membre au început deja evacuarea și relocarea cetățenilor afgani cu care au colaborat în cadrul guvernelor lor.

Luni, la o bază aeriană belgiană de lângă Bruxelles a aterizat un avion cu 193 de pasageri, printre care și afgani care au lucrat în cadrul unor misiuni internaționale. Multe dintre femei aveau fața acoperită, iar printre pasageri erau și câțiva copii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a oferit bani din partea Bruxelles-ului țărilor care preiau refugiați, dar austriacul Sebastian Kurz a subliniat că, atâta vreme cât va fi cancelar, Viena „nu va accepta de bună voie mai mulți oameni”.
Parisul și Berlinul susțin un plan european mai larg, dar care nu ar duce la niciun sistem obligatoriu de împărțire a refugiaților.

Emmanuel Macron a spus că planul trebuie să fie îndeajuns de solid ca să protejeze totodată Europa în fața migrației clandestine.

Armin Laschet, pe care Angela Merkel l-a sprijinit pentru a-i urma în funcția de cancelar, a spus că criza din 2015 nu se va repeta, acesta fiind anul când Germania și-a deschis granițele în fața unui număr de aproximativ de 1 milion de refugiați sirieni. 

Sâmbătă, Von der Leyen a spus că, marți, va cere statelor membre în Grupul celor Spate (G 7) să ajute la relocarea refugiaților afgani, reuniunea pe tema crizei fiind cerută de Boris Johnson.

După criza din 2015, UE a fost extrem de divizată în privința migrației, criza survenind după ce organizația a ajuns la un controversat acord cu Turcia, această țară oferindu-se să-i găzduiască pe migranții care sperau să ajungă în Europa.
Aşadar, Atât Ungaria, cât și Polonia au refuzat să primească procentul de refugiați repartizat conform cotelor obligatorii, ele fiind date în judecată de Comisia Europeană.
Țările din sud, precum Italia și Grecia, țară care au ridicat și un gard de 40 km. la frontiera sa cu Turcia pentru a-i respinge pe migranții afgani, au acuzat țările din Vest că nu s-au implicat suficient în criza din 2015.
De atunci, organizația a tot eșuat în efortul său de a ajunge la un acord vizând reformarea politicii cu privire la azil și la migrație.

În septembrie, comisia a publicat Noul Pact cu privire la Migrație și Azil din dorința de a îndepărta blocajul. Noua strategie mai trebuie încă să fie aprobată de statele membre și nu prevede un sistem de cote obligatorii.
Sursa:
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata