Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în România probabil că se va produce la finele anului în curs sau la începutul lui 2011, a estimat joi (25 februarie 2010) ministrul Muncii, Mihai Şeitan, invitat la conferinţa „Piaţa forţei de muncă în 2010 – provocări şi oportunităţi”.
Şeitan a explicat că ieşirea din recesiune nu îşi produce imediat efectele pe piaţa muncii, existând o inerţie de câteva luni între cele două momente. „Dacă lucrurile merg aşa cum le previzionăm, spre sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vom avea efectele vizibile…
Optimismul din mine poate să spună că la sfârşitul anului putem ajunge, dacă se revigorează puţin economia, la o rată a şomajului mai mică decât cea pe care am avut-o în decembrie anul trecut, cu puţin”, a spus ministrul Muncii.
În opinia şefului de la Muncă, faptul că în luna februarie rata şomajului s-a menţinut la nivelul celei înregistrate la finele lui ianuarie, respectiv 8,1 la sută, este „un semnal modest, dar care există”.
În acest context, Şeitan a spus că nu crede că se va atinge „acel un milion de şomeri vehiculat în diverse dezbateri” şi, chiar dacă rata şomajului va mai creşte în perioada următoare, la sfârşitul anului, dacă se revigorează puţin economia, România ar putea înregistra o rată a şomajului puţin mai mică faţă de cea raportată în decembrie 2009.
„Este o constanţă. Ianuarie s-a terminat cu 8,1 la sută rată de şomaj. În 20 februarie, ne arată aceeaşi rată de şomaj. Cu alte cuvinte, dacă din decembrie până la sfârşitul lui ianuarie avem o creştere a şomajului, din ianuarie până la sfârşitul lui februarie nu mai avem creştere. Aş fi fericit să văd că nici în martie nu avem creştere, chiar dacă rata se va păstra constantă.
Ceea ce mă face să cred că acel un milion de şomeri care a fost vehiculat în diverse dezbateri, scenarii pesimiste nu va fi atins, dacă nu am depăşit acum, într-o perioadă de vârf, opt la sută, chiar dacă vom mai avea o creştere oarecare în perioada următoare”.
Potrivit ministrului Muncii, în prezent, problema numărul unu în România o reprezintă echilibrul macroeconomic, situaţie pe care autorităţile încearcă să o stabilizeze prin aplicarea unui buget „foarte restrictiv”, cu un deficit care se doreşte să nu depăşească 5,9 la sută din PIB, conform înţelegerilor cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
„Analizele făcute de aceste entităţi internaţionale au scos în evidenţă faptul că am reuşit până acum să ne respectăm ţintele şi, ca atare, am primit cele două tranşe de la FMI – circa 2,45 milioane de euro. Jumătate din bani merg la BNR pentru susţinerea monedei naţionale şi restul la Trezoreria Statului, pentru susţinerea deficitului bugetar. Dacă mă întrebaţi ce se face cu banii, vă răspund foarte simplu: se acoperă deficitul bugetar”, a precizat Mihai Şeitan.
Oficialul a explicat că prin aceste acorduri – cu FMI, UE – se evită împrumutarea de pe piaţă la dobânzile actuale a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor bugetare referitoare la investiţii, salarii, pensii, învăţământ, sănătate etc.
„Un lucru bun, pentru că dobânzile percepute de aceste instituţii internaţionale sunt la jumătate decât am plăti pe piaţa liberă, motiv pentru care multe ţări apelează la astfel de acorduri”, a apreciat Şeitan.
Potrivit acestuia, până la mijlocul lunii martie, România va mai primi un miliard de euro de la Uniunea Europeană, deoarece sunt îndeplinite condiţiile. „Mai există un miliard potenţial de euro care este în execuţie cu Banca Mondială, dar ăsta este făcut pe proiecte care trebuie finalizate. Deci, anul acest urmează să se finalizeze”, a precizat ministrul Muncii.