Poluarea aerului reduce speranța de viață cu aproape 3 ani la nivel global, conform unui studiu recent

Impactul poluării asupra sănătății globale

Un nou studiu internațional a evidențiat efectele devastatoare ale poluării atmosferice, estimând că aceasta scade speranța de viață cu o medie de 2,9 ani la nivel mondial și contribuie anual la aproximativ 8,8 milioane de decese premature. Aceste concluzii au fost publicate marți și subliniază gravitatea problemei.

Relația dintre poluare și problemele de sănătate

Cercetătorii au investigat legătura dintre expunerea pe termen lung la poluanți atmosferici și riscurile asociate cu afecțiuni cardiace și respiratorii. Studiul sugerează că impactul negativ al poluării aerului este semnificativ mai mare decât cel al altor factori precum războaiele sau bolile infecțioase.

Utilizând metode avansate de modelare, echipa a estimat că în anul 2015, poluarea aerului a fost responsabilă pentru un număr alarmant de decese premature.

Compararea efectelor diferitelor cauze ale mortalității

Cercetătorii au realizat o comparație între efectele diferitelor cauze ale mortalității: consumul de tutun reduce speranța de viață cu aproximativ 2,2 ani; HIV/SIDA contribuie cu 0,7 ani; bolile transmise prin vectori cum ar fi malaria reduc speranța cu 0,6 ani; iar violența generală are un impact mai mic asupra vieții umane – doar 0,3 ani.

Studiul publicat în jurnalul „Cardiovascular research” subliniază faptul că fără emisiile generate prin arderea combustibililor fosili, speranța medie de viață ar putea crește semnificativ.

Poluarea ca risc major pentru sănătatea globală

Profesorul Jos Lelieveld de la Institutul Max Planck pentru chimie din Germania a declarat că numărul mare al decesele provocate prin poluare rivalizează efectele consumului de tutun și depășește considerabil alte cauze comune ale mortalității. De exemplu, el menționează că poluarea aerului este responsabilă pentru un număr prematur mai mare decât malaria (de aproape 19 ori), violența (de aproximativ 16 ori), HIV/SIDA (de nouă ori), alcoolism (de circa 45 ori) și abuzul de droguri (de până la 60 ori).

Aceste date subliniază necesitatea urgentării măsurilor împotriva poluării atmosferice ca parte esențială a strategiilor globale pentru îmbunătățirea sănătății publice.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
decese premature poluare Poluare aerului sănătate publică