BNR avertizează: O creștere de 10% a petrolului poate urca inflația cu 0,3%

Un avertisment serios vine de la Banca Națională a României privind riscurile economice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. O creștere permanentă de 10% a prețului petrolului ar putea adăuga 0,3 puncte procentuale la inflația anuală, impunând o regândire a estimărilor actuale.

Declarațiile au fost făcute de Cosmin Marinescu în deschiderea conferinței Rethink Romania, găzduită chiar de BNR. Potrivit Forbes, oficialul băncii centrale a subliniat că turbulențele geopolitice actuale fac nevoia de politici prudente mai acută ca oricând, în special în ceea ce privește finanțele publice.

Riscuri de contagiune pentru economia României

Conflictul din Orientul Mijlociu generează unde de șoc la nivel global, iar România nu este ferită de impact. „Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate”, a explicat Cosmin Marinescu.

Deși dependența țării de importurile de petrol este mai redusă comparativ cu alte state europene, riscurile persistă. „România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025”, a precizat oficialul BNR. Acesta a adăugat însă că „expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă”.

Estimările BNR arată că o scumpire a petrolului se va simți direct în buzunarele românilor. „Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale”, a avertizat Marinescu. Perspectiva unui conflict de lungă durată complică și mai mult situația. „Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și România, într-o lamă cu două tăișuri.”

Consolidarea fiscală, o condiție „neopțională”

În acest context extern volatil, BNR insistă asupra disciplinei bugetare interne. „Noi, la Banca Națională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice, obiectiv care impune consecvență de-a lungul anilor”, a transmis Cosmin Marinescu. El a fost categoric: „Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică”.

Datele arată că efortul de ajustare din 2025, de circa 1,3 puncte procentuale din PIB, nu a dus la o reducere similară a deficitului de cont curent. „Ponderea în PIB a acestuia s-a redus doar ușor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB în 2024”, a detaliat Marinescu. Există și o veste bună: „acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătățească și pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57%, grație fluxului ridicat de fonduri europene”.

Investițiile devin motorul principal al creșterii economice

Evoluțiile macroeconomice recente indică o schimbare a surselor de creștere economică a României. Consumul pierde teren în fața investițiilor. „Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului”, a arătat reprezentantul BNR. Creșterea economică pentru 2025 a fost actualizată la 0,7%.

Pentru a susține această tendință, este nevoie de măsuri care să sprijine mediul de afaceri. „Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs de creștere economică, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă”, a mai spus Marinescu. El a subliniat că adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 ar oferi un semnal de stabilitate necesar pentru investitori.

Apel pentru absorbția fondurilor europene: „Timpul nu este de partea noastră”

Fondurile europene joacă un rol central în ecuația economică a țării, iar Cosmin Marinescu a reiterat un mesaj promovat recent: „pentru România, anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”. El a amintit că cele aproape 100 de miliarde de euro primite până acum „demonstrează avantajul net al apartenenței noastre la Uniunea Europeană”.

În privința PNRR, acesta a fost un instrument important, dar timpul presează. „În pofida unor blocaje, PNRR a reușit să fie un catalizator și o importantă sursă de finanțare pentru reforme și investiții. Însă timpul nu este de partea noastră, având în vedere că mai sunt doar câteva luni până când acest instrument ajunge la termen”, a avertizat oficialul. Utilizarea banilor europeni este direct legată de sănătatea finanțelor publice, deoarece „finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce și la creșterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investițiilor private”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetU2 va cânta la pauza meciului Packers cu Rams, în ajunul Thanksgiving, pe NetflixLylaCum îți adaptezi îngrijirea pielii când folosești contraceptive sau te pregătești să le întrerupiRevista IoanaCe verifici la garanția de minimum 2 ani înainte să plătești și cum ceri reparareaNews24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: De la economisire la investiții, calea către o economie mai rezilientăDolce SportIga Swiatek oprește sezonul pentru recuperare și iese din cursa pentru Turneul CampioanelorGetPonyMercedes-Benz a lovit lateral un CLA electric la 56 km/h într-un test cu două mașini în mișcare