Constantin Brâncuşi, un titan al sculpturii din secolul XX, a venit pe lume la 19 februarie/2 martie 1876 în Hobiţa, județul Gorj, fiind cel mai tânăr dintre cei cinci copii ai Mariei și lui Nicolae Brâncuși.
Primii pași în artă
În anul 1883, Brâncuşi a plecat de acasă pentru prima dată, dar mama sa l-a găsit la Târgu Jiu și l-a readus în sat. A început să studieze la Peştişani și apoi la Brădiceni.De mic a fost atras de meșteșuguri, petrecând ani de zile ucenicind în atelierele locale.
Studii și primele realizări
Între 1894-1898, artistul a urmat Școala de Arte şi Meserii din Craiova. În această perioadă a fost cântăreț la Biserica Madona Dudu. O vacanță din vara anului 1897 l-a dus la Viena pentru o experiență profesională într-o fabrică de mobilă.La întoarcerea sa în Craiova, el a modelat bustul lui Gheorghe Chiţu pe care l-a expus pe 18 octombrie 1898.
După mutarea sa la București și absolvirea Școlii de Belle-Arte în 1902, lucrările sale au început să fie recunoscute: „Bustul lui Vitellius” i-a adus o mențiune onorabilă (1898), iar „Capul lui Laocoon” medalia de bronz (1900).
Cărămidile succesului internațional
În anul următor s-a mutat definitiv la Paris după ce a parcurs un drum lung prin Europa centrală. Aici s-a angajat ca practician al lui Rodin dar nu s-a adaptat stilului acestuia; astfel că după câteva luni își deschide propriul atelier pe strada Montparnasse unde creează „Sărutul”.Până în anul 1940 când finalizează „Poarta Sărutului”, tema iubirii va fi reluată constant. totodată, comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzau i se va transforma într-o lucrare numită „Rugaciunea”.
Contribuții semnificative și recunoaștere internațională
Brâncuşi continuând să inoveze cu lucrări precum „Coloana Sărutului” sau ansamblurile dedicate eroilor români căzuți în război – inclusiv cele patru opere emblematice din Târgu Jiu: “Masa Tacerii”, “Scaunele”, “poarta Sărutului” şi “Coloana Infinitului”.
În perioada interbelică artistul devine tot mai cunoscut internațional având expoziții importante atât în America cât și Europa.
Ultimile zile ale artistului
Brâncuşi refuzase participarea publice ca protest față de ocupația nazistă iar regimul socialist românesc nu i-a adus recunoașterea meritat până târziu. În ciuda succeselor mondiale obținute până atunci el prefera viața modest unei personalități publice.
Pe măsurăm ce simțea apropierea sfârșitului vieții sale – Constantin Brâncuşi moare pe data de 16 martie1957 – regretând neputința întoarcerii acasă.
Mostenirea artisticã si impact cultural
Deși dorise ca toate lucrările sale nevândute să revinã României autoritățile vremurilor respective au refuzat acest lucru; abia după moartea sa opera sa este redescoperită iar ansamblurile monumentale restaurate.
La aniversarea celor125 ani de naștere ai sculptorului Guvernul României proclamase anul2001 Anul Brâncuşi celebrat inclusiv sub egida UNESCO.Brâncuşi rămâne o figurã emblematicã nu doar pentru România ci si pentru întreaga lume artisticã datorita viziunilor sale inovatoare asupra artei moderne bazate pe esența formelor simple inspirate profund din tradiția popularǎ românească.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCitroen pregătește un 2CV electric mai mic decât C3, așteptat în producție în 2028
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaPielea poate pierde aproximativ 30% din colagen în primii cinci ani de menopauză. Ce pot face tratamentele
Revista IoanaCum alegi președintele asociației de proprietari și de ce simpla locuire în bloc nu permite candidatura
News24Motorina păstrează acciza redusă cu 25% până pe 15 octombrie. Prețul mediu este de 10,95 lei pe litru
Dolce SportDan Șucu a vrut să-l aducă pe Cristian Chivu la Rapid înainte de plecarea la Parma