Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Profesorii plătesc din venituri proprii telefonul, internetul și laptopul folosite la serviciu

Școlile transferă astfel către angajați nu doar sarcinile de comunicare, ci și cheltuielile cu aparatul, abonamentul și internetul necesare muncii. În multe unități din România, telefonul personal al profesorului funcționează de fapt ca instrument de serviciu, fără o delimitare instituțională a disponibilității sau a canalelor oficiale.

Problema nu se oprește la telefon. Digitalizarea sistemului de învățământ a fost susținută, în practică, și prin folosirea laptopului personal, a conexiunii de internet de acasă și, uneori, a conturilor și serviciilor digitale ale profesorilor.

„Digitalizarea școlii s-a realizat, în multe situații, și prin transferarea discretă a costurilor și a infrastructurii către angajat. Profesorul vine cu propriul telefon, propriul abonament, propriul laptop, propria conexiune la internet și, uneori, cu propriile conturi și servicii digitale.”, a declarat Petruț Rizea, Profesor.

Propuneri pentru un regulament de utilizare și telefoane de serviciu

În lipsa unor reguli clare, programul de lucru se dilată dincolo de orele formale, iar aplicațiile personale ajung să fie tratate ca infrastructură oficială. Faptul că un profesor poate primi un mesaj la ora 22:30 nu înseamnă că ora 22:30 face parte din programul său de lucru, explică profesorul Petruț Rizea. „Faptul că are WhatsApp instalat nu transformă aplicația personală într-un canal instituțional al școlii.”

Propunerea avansată este ca angajatorul, adică școala, să asigure un telefon de serviciu sau cel puțin un număr profesional, împreună cu un regulament de utilizare, relatează Edupedu.ro.

Diferența relevantă pentru raportul de muncă este între utilizarea voluntară a unui bun personal și situația în care activitatea nu mai poate fi făcută fără acel bun. „Există o diferență esențială între a alege să folosești telefonul personal pentru a-ți ușura munca și a ajunge în situația în care nu îți mai poți face munca fără să îl folosești”, spune Petruț Rizea.

Presiunea bugetară din sistem explică de ce astfel de costuri sunt împinse spre angajați. România alocă educației 2,97% din PIB, cel mai redus procent din Uniunea Europeană, iar lipsa dotărilor pentru personalul didactic apare inclusiv în infrastructura de comunicare și lucru curent.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
costuri educație digitalizare școală Petruț Rizea profesori