Actualitate

Cozia – povestea mănăstirii rămase fără clopote

Mănăstirea Cozia: O istorie marcată de misterul clopotelor dispărute

Un simbol al credinței românești

Mănăstirea Cozia, una dintre cele mai vechi și renumite lăcașuri de cult din România, ascunde un mister puțin cunoscut de pelerinii care se opresc pentru a se reculege pe malul Oltului, în apropierea orașului Călimănești. Fondată de domnitorul Mircea cel Bătrân în anul 1388, această mănăstire nu este doar un loc sacru, ci și locul unde voievodul a ales să își găsească odihna veșnică.

Clopotele dispărute ale Mănăstirii Cozia

Deși inițial dotată cu trei clopote, Mănăstirea Cozia nu mai are astăzi niciunul dintre acestea. Primele două clopote au fost donate în 1395 și 1413 de către Mircea cel Bătrân și fiul său Mihail. Ligia Rizea, sociolog și consultant la Direcția Județeană de Cultură Vâlcea, subliniază că aceste clopote erau cunoscute pentru melodiile lor ce evocau amintirea ctitorului.

Referințele istorice menționează dimensiunile acestor clopote: unul avea o înalțime de 120 cm și un diametru de 110 cm, iar altul măsura 140 cm în înalțime cu un diametru similar. Inscripțiile acestora atestau legătura lor strâns legată cu domnitorii vremii.

Destinul tragic al clopotelor

Se pare că soarta acestor clopote s-a schimbat dramatic după evenimentele din anul 1821 când Alexandru Ipsilanti s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Asediată de turci, mănastirea a suferit distrugeri semnificative; totuși, turcii nu au reușit să captureze clopotele deoarece acestea fuseserăm ascunse într-o încăpere secret.

Restaurarea lacașului a început abia în anul 1847 sub conducerea arhimandritului Nifon. De-a lungul timpului însă, soarta celor trei clopote s-a complicat: micuța sonerie a fost mutată la Arhiepiscopia Râmnicului iar cele mari au ajuns la Episcopia Argeșului după ce mânăstirea a fost transformat într-o închisoare în anul 1880.

Nemuritoarea dorință pentru o noua clopotniță

În prezent, arhimandritul Vartolomeu Androni luptând pentru construirea unei noi clopotnițe care să restabilească tradiția sonorilor lui Mircea cel Batrân la Mănastirea Cozia. Această inițiativã reflectã dorința comunităților locale dar şi a vizitatorilor care doresc ca acest simbol al credinţei româneşti să fie readus la viaţă prin muzica sa sacrã.

Ligia Rizea afirmã că „Mănâstirea Cozia este cea mai vizitatã din țară”, ceea ce face ca restaurarea unei astfel de tradiții să fie esenţialǎ atât pentru patrimoniu cât şi pentru spiritualitatea românească contemporanǎ.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
clopote Cozia manastire manastirea cozia