Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, la 15 octombrie 2026, că o bancă nu poate amâna rambursarea unei plăți făcute fără acordul titularului doar pentru că îl consideră grav neglijent. Pentru omul căruia i-au dispărut bani din cont, primul pas este să anunțe banca fără întârziere și să conteste plata.
În România, Legea nr. 209/2019 prevedea deja rambursarea unei plăți neautorizate. Hotărârea lămurește ordinea în care se aplică regula: banca restituie banii, iar dacă susține că titularul a fost grav neglijent, poate încerca ulterior să recupereze pierderea, dar trebuie să dovedească acest lucru.
Cazul judecat a pornit de la o pagină falsă a unei bănci din Polonia. O clientă și-a introdus acolo datele de acces, iar un escroc a transferat aproximativ 700 de euro din contul ei fără acordul său.
În cât timp trebuie banca să dea banii înapoi
Potrivit Legii nr. 209/2019, banca rambursează plata neautorizată imediat, cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce observă operațiunea sau este anunțată. Regula se aplică plăților pe care titularul nu le-a aprobat.
Hotărârea CJUE în cauza C-70/25 arată că bănuiala de neglijență gravă nu este, singură, un motiv de amânare. Excepția de la rambursarea imediată este cazul în care banca are motive întemeiate să suspecteze o fraudă și le comunică în scris autorității competente. Dacă vrea apoi să ceară banii înapoi de la client, banca trebuie să dovedească frauda sau neglijența gravă a acestuia.
Nu orice transfer făcut după o înșelătorie este neautorizat
În cazul judecat de CJUE, escrocul a făcut transferul, nu titulara contului. Faptul că obținuse datele ei prin pagina falsă nu însemna că ea își dăduse acordul pentru plată.
Alta este situația în care omul, păcălit la telefon sau printr-un mesaj, inițiază și confirmă el însuși transferul către escroc. În acel caz, regulile pentru plățile neautorizate nu aduc automat rambursarea. De aceea, la contestare trebuie stabilit cine a inițiat plata și cum a fost confirmată.
Ce trebuie păstrat și cum se contestă plata
Legea spune că trebuie să anunți banca fără să amâni fără motiv și, oricum, nu mai târziu de 13 luni după debitare. Cele 13 luni sunt limita maximă pentru notificare, nu un motiv de a aștepta: anunțul rapid permite și blocarea accesului la cont.
- Clientul anunță imediat banca, contestă în scris operațiunea, cere rambursarea și păstrează dovada notificării.
- Depune plângere penală și păstrează dovada înregistrării. Nu șterge mesajele, istoricul apelurilor sau aplicațiile instalate la cererea escrocilor.
- Cere băncii datele plății: suma, beneficiarul, data, modul de confirmare și informațiile disponibile despre dispozitivul folosit.
Banca trebuie să poată dovedi că plata a fost confirmată și înregistrată corect. Dacă refuză rambursarea, clientul poate sesiza Banca Națională a României cu privire la respectarea regulilor pentru serviciile de plată sau poate merge în instanță. Poate cere și soluționarea prin CSALB, însă negocierea începe numai dacă banca o acceptă.
Cererile de fraudă nu înseamnă automat bani recuperați
CSALB anunța la 9 septembrie 2026 peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare primite în acel an. Cele mai multe priveau credite făcute fraudulos în numele consumatorilor, nu doar bani retrași din cont. În majoritatea situațiilor, băncile nu acceptaseră negocierea, invocând ancheta Poliției și accesul la cont realizat cu ajutorul titularului.
Până la 29 octombrie 2025, băncile acceptaseră intrarea în conciliere în opt cazuri de fraudă, potrivit CSALB. Acceptarea negocierii nu înseamnă că păgubiții și-au recuperat banii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News



