Bolnavii cronici vor plăti pentru‌ rețete începând cu 1 septembrie

Noile‍ reglementări afectează accesul la medicamentele compensate

Începând cu ⁢data de 1 septembrie, pacienții cu​ afecțiuni cronice se vor confrunta cu costuri suplimentare pentru medicamentele⁣ de care au nevoie, conform noilor reglementări privind ‌compensarea medicamentelor din lista C1. Această listă include tratamente gratuite pentru diverse boli grave, precum leucemia, ciroza sau ‍poliartrita⁢ reumatoidă.

Impactul financiar asupra pacienților

Dr. Sorin Popescu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente ​(ARPIM), ⁣a declarat pe 8 august că modificările recente în sistemul de compensare vor duce la o creștere semnificativă a cheltuielilor suportate de pacienți. „Dacă ⁣până acum coplata era între ⁤1 și 2 milioane ⁢lei vechi,​ aceasta va ajunge la valori între 35 și 40 milioane lei ⁤vechi pentru cei care doresc‌ să continue același​ tratament”,⁢ a subliniat acesta.

Cerințe noi pentru producătorii de medicamente

O altă schimbare importantă impusă ​prin ⁤aceste reglementări este obligativitatea ca ⁣producătorii să prezinte dosarele⁢ referitoare la eficiența și tolerabilitatea medicamentelor într-un termen limitat de zece zile. Dr. Popescu consideră că această cerință nu respectă normele​ legale existente și subliniază necesitatea ca astfel ⁢de liste să fie discutate inițial în comisiile Ministerului Sănătății.

„Aceste comisii sunt formate din specialiști care pot⁣ evalua corect eficacitatea tratamentelor”,⁣ a adaugat el. În prezent, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) solicită documentația direct producătorilor fără o consultare adecvată.

Critici privind transparența procesului decizional

Reglementările europene din ⁤domeniul transparenței stipulează clar pașii necesari pentru elaborarea unei liste⁣ cu medicamente compensate. Dr. Popescu afirmă că CNAS își asumă un rol excesiv în stabilirea modului în care se face compensarea, acuzând-o‌ că acționează într-un mod netransparent și arbitrar.

El comparativ situația‌ din România cu cea din alte țări europene unde procesele sunt gestionate mai riguros: „Acolo există echipe dedicate acestui lucru ‌iar termenele sunt mult mai lungi decât cele impuse aici”.

În concluzie, ARPIM își rezervă ‌dreptul ​de a contesta aceste măsuri la Consiliul Europei dacă nu​ se va ajunge la o soluție favorabilă ⁣pacienților români.