Înainte ca Donald Trump să lanseze operațiunea „Epic Fury” împotriva Iranului, unii dintre cei mai apropiați consilieri ai săi au exprimat rezerve serioase față de declanșarea unui nou conflict. Vocile care susțineau războiul veneau mai degrabă din afara Casei Albe, reușind în cele din urmă să acopere apelurile la prudență din interiorul administrației.

Când președintele a discutat pentru prima dată despre un posibil război, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost printre cei care au manifestat îndoieli. Potrivit unor consilieri și persoane familiarizate cu discuțiile, care au vorbit pentru CNN, dinamica internă a suferit o transformare rapidă odată ce conflictul a părut inevitabil.

Schimbarea radicală a vicepreședintelui Vance

JD Vance, un fost pușcaș marin cunoscut pentru criticile sale la adresa războaielor externe, a avertizat inițial asupra pericolelor unui nou conflict imprevizibil în Orientul Mijlociu. Totuși, pe măsură ce Donald Trump a înclinat balanța spre opțiunea militară, poziția vicepreședintelui s-a schimbat radical. Vance l-a îndemnat pe președinte să atace rapid și decisiv, argumentând că astfel s-ar reduce numărul victimelor americane și Iranul ar fi împiedicat să lovească primul.

Rezervele din cercul apropiat al președintelui

Ezitările nu s-au limitat la vicepreședinte. Secretarul de stat, Marco Rubio, deja ocupat cu gestionarea consecințelor operațiunii din Venezuela, a oferit la început doar un sprijin timid ideii de război. În același timp, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, a vorbit despre potențialele repercusiuni negative ale unui atac. Chiar și șefa de cabinet, Susie Wiles, era mai degrabă concentrată pe chestiuni politice interne. Ea plănuia o campanie pentru alegerile de la jumătatea mandatului axată pe priorități interne, temându-se că acestea sunt eclipsate de agenda de politică externă a lui Trump.

„Dacă președintele nu spunea nu, mergeam la război”

În ciuda îndoielilor inițiale, odată ce au considerat războiul inevitabil, Vance și ceilalți oficiali de rang înalt au opus puțină rezistență. Perioada premergătoare atacului din 28 februarie a fost dedicată implementării dorințelor președintelui, nu schimbării acestora. Curt Mills, director executiv la The American Conservative, o publicație sceptică față de intervențiile externe, a descris atmosfera de la Casa Albă. „Asta nu este o Casă Albă «de rivali»; președintele nu are minți politice diferite care își sfâșie reciproc gâturile în dezbateri deschise”, a declarat Mills. El a adăugat că dinamica era simplă: „Dacă președintele nu era dispus sau nu putea să spună nu, mergeam la război”.

Riscuri politice pentru viitorii candidați

Acum, aceiași consilieri se confruntă cu elaborarea unei strategii pe termen lung pentru un conflict fără un scop clar, dar cu riscuri majore pentru președinția lui Trump. Susținerea lui Vance pentru război a alarmat deja aripa republicană non-intervenționistă pe care a cultivat-o ani la rând, punându-i în pericol aspirațiile pentru alegerile prezidențiale din 2028. Pentru Marco Rubio, considerat principalul rival al lui Vance pentru viitoarea nominalizare republicană, un conflict prelungit riscă să afecteze imaginea pe care și-a construit-o prin acțiunile sale externe.

Sursa: Hotnews

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Donald Trump JD Vance Marco Rubio razboi iran SUA