Actualitate

Iconostasul Catedralei Greco-Catolice din Blaj, unic în spaţiul românesc

Catedrala Greco-Catolică ‘Sfânta Treime’ din Blaj: Un simbol al artei baroce românești

Catedrala Greco-Catolică ‘Sfânta Treime’, situată în centrul istoric al orașului Blaj, este recunoscută ca fiind primul edificiu baroc din Transilvania și găzduiește un iconostas deosebit, considerat cel mai mare din România.

Un iconostas apreciat la nivel internațional

În timpul vizitei sale în România din 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a lăudat acest iconostas în predica sa de la Catedrala ‘Sfântul Iosif’ din București, referindu-se la el ca fiind „splendid”. De asemenea, istoricul Nicolae Iorga a subliniat că acesta este „cel mai impunător” prin dimensiune și bogăție artistică dintre toate cele existente în țară.

Istoricul construcției catedralei

Catedrala a fost construită între 1738 și 1749, după un contract semnat de episcopul Micu Klein cu arhitectul italian Martinelli. Slujirea a început abia în 1765, odată cu finalizarea lucrării iconostasului. Inițial o biserică de tip sală cu un singur turn pe fațadă, catedrala a suferit modificări semnificative în 1837 pentru a obține aspectul actual.

Detalii despre iconostas

Iconostasul are dimensiuni impresionante: o înălțime de 14 metri și o lățime de 11.5 metri. Sculptura sa complexă este realizată din lemn de tei aurit și policromat între anii 1749-1765 de meșterul Aldea din Târgu Mureș. Acesta reflectează influențe baroce germane și abundent decoruri vegetale și zoomorfe.

Pictura icoanelor

Icoanele au fost majoritar realizate de pictorul macedo-român Ștefan Tenetzky, care îmbină tradiții bizantine cu stiluri apusene. Recent cercetările au scos la iveală că unele dintre icoanele proorocilor sunt semnate de Grigorie Ranite (Hranite), un artist cunoscut al epocii brâncovenești.

Restaurarea recentă

Între anii 1995-1996 s-au efectuat lucrări importante pentru restaurarea iconostasului; specialiștii au descoperit tehnici variate utilizate pentru pictură – unele icoane fiind realizate în tempera iar altele în ulei cu foiță aurită.

Asemănări arhitecturale remarcabile

Ușile împărătești ale iconostasului sunt considerate unice pe plan național: acestea prezintă detalii sculpturale elaborate ce includ stâlpi pătrați și colonete torsadate. Frontonul sugerează forma unui vultur cu aripile desfățute.

Covor tradițional maramureșean

Catedralai îi aparține un covor impresionant țesut manual în anul 1900 după desenurile artistului Octavian Smigelschi; acesta ilustrează motive geometrice populare precum vulturii uriași.

Mormintele personalităților marcante ale Bisericii Greco-Catolice

Din anul 1997 aici se află rămâșițele episcopului Inocențiu Micu Klein aduse din Roma; totodată Cardinalul Alexandru Todea își doarme somnul veșnic aici iar osemintele lui Atanasie Anghel vor fi probabil reînhumate tot într-un viitor apropiat.

Puncte istorice importante ale catedralei

Catedralai i-a fost asociată o important discurs politic: Simion Bărnuțiu a rostit aici celebru său discurs pe data de 2 mai 1848 care reprezenta programatic voința românilor transilvani.
(Agenția Naționalã AGERPRES)

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
arhitectură religioasă Blaj Catedrala Greco-Catolică Iconostas Transilvania