Judeţul Vâlcea – Athosul românesc

Vâlcea: Un Centru Spiritual cu Tradiții Milenare

Județul Vâlcea, adesea denumit „Athosul românesc”, se remarcă printr-o bogată moștenire monahală, având în componența sa nu mai puțin de 29 de mănăstiri. Aceste lăcașuri de cult sunt recunoscute atât pe plan național, cât și internațional, Horezu fiind un exemplu notabil datorită includerii sale pe lista UNESCO.

Un Patrimoniu Cultural Inestimabil

Florin Epure, directorul Direcției pentru Cultură Vâlcea, subliniază importanța acestui județ ca centru cultural și spiritual: „Vâlcea a fost martora dezvoltării arhitecturii și picturii brâncovenești. Aici s-au tipărit cărți și s-au construit biblioteci încă din 1503.” De asemenea, el menționează că regiunea a avut până la 60 de vetre monahale în trecut.

Mănăstirea Cozia: O Bijuterie Istorică

Situată pe malul Oltului, Mănăstirea Cozia este o ctitorie a lui Mircea cel Bătrân datând din secolul al XIV-lea. Aceasta impresionează prin arhitectura sa armonioasă și ornamentația bogată realizată de meșteșugari locali și străini. La Cozia își dorm somnul de veci atât Mircea cel Bătrân cât și mama lui Mihai Viteazu. De asemenea, Grigore Alexandrescu a scris aici celebra poezie „Umbra lui Mircea la Cozia”.

Pelerinii care vizitează zona pot explora Schitul Subpiatră („Cozia Veche”), unde biserica restaurată are rădăcini ce datează din 1602. Totodată, Mănăstirea Cornet este o altfel de destinație spiritual-istorică; construit în 1666 pe un piemont amenințat odinioară de construcția unei căi ferate.

Schituri Pline de Istorie

În apropierea stațiunii Cālimanești se aflăm Schitul Ostrov care a fost ridicat cu patru metri mai sus pentru a evita inundațiile lacului din zonã. Această mănãstire domnească datează din perioada 1521-1522 sub patronajul lui Neagoe Basarab.

Mănastirea Turnu este o altã destinație importantã situatã tot în Cālimanești; aceasta a fost fondată în anul 1676 şi oferã pelerinilor chilii săpate în stâncă unde călugării sihaștri își desfățurau activitatea religioasă.

De asemenea, Mănastirea Stânișoara atestată încă din anul 1747 completează zestrea ecleziasticǎ a zonei Cālimaneștiului.

Mănastirea Frăținei: Un Locaș cu Reguli Severe

Pe drumul spre Râmnicu Vâlcea se aflǎ Mãnǎstirea Frăținei cunoscutǎ ca ‘biserica blestemului’, un loc unde accesul femeilor este interzis iar viața monahalǎ urmeazǎ reguli stricte similare celor întâlnite la Athos. Aceasta datând din începuturile secolului al XVIII-lea reprezintǎ ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica.

Astfel, județul Vâlcea rămâne un important centru spiritual al României ce continuӑ să atragӑ pelerini dornici să descopere tradițiile ortodoxe strӑvechi ale țării noastre.

Istoria și Spiritualitatea Mănăstirilor din Vâlcea

Patrimoniul religios al județului Vâlcea

În anul 1863, a fost emisă o poruncă de către Sfântul Calinic, interzicând accesul femeilor în anumite zone ale mănăstirilor. Această decizie reflecta normele stricte ale vremii și subliniază importanța spiritualității în viața comunităților locale.

Fostul schit Fedeleșoiu: un simbol al artei brâncovenești

Situat în Dăești, fostul schit Fedeleșoiu a fost transformat într-o biserică de mir și a beneficiat de restaurări recente. Construit inițial sub domnia lui Ghigore Ghica și finalizat de mitropolitul Varlaam, acest ansamblu arhitectural este un exemplu remarcabil al stilului brâncovenesc din Vâlcea.

Mănăstiri cu istorie tumultoasă

Intrarea dinspre nord în Râmnicu Vâlcea este marcată de fosta mănăstire Cetățuia, loc unde se spune că Radu de la Afumați a fost ucis. În partea sudică se află mănăstirea Troianu, construită între 1840-1842 sub îndrumarea egumenului Hrisant. Aici s-au adunat trupele generalului Magheru în timpul Revoluției din 1848.

Pe drumul Olãneștiului se aflã Mãnãstirea Sărãcinești, ctitorie începutã în 1688 pe moșia boierilor Săracinești. Aceasta deschide calea spre alte lacașuri sfinte situate pe râul Cheia la poalele Munților Căpățânii: Iezer, Pahomie și Bradu.

Locașuri monahale notabile

Mănăstirea Iezer are rădăcini adânci în istoria românească fiind atestată încă din vremea domnitorilor Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Refacutǎ ulterior de Mircea Ciobanu şi doamna Chiajna in 1559 şi mai târziu prin contribuția Sfântului Antonie.

Schitul Pahomie datează din anul 1520 și a fost fondat de călugărul Pahomie (Barbu Craiovescu). Acesta a suferit refaceri semnificative între anii 1684-1685 datorită ieromonahului Pahomie Iordache Pîrcoveanu.

La Olanești se găsește Schitul Bradu fondat în 1784 care astazi găzduiește o obște monahalǎ formatǎ exclusiv din maici.

Mai sus se aflǎ Schitul Pǎtrunsa construit in anul 1740 ca omagiu pentru mama episcopului Climent al Râmnicului care l-a nӑscut aici după ce s-a refugiat într-o zonӑ montanӑ pentru a scӑpa de invazia turceascӑ. Între anii ’50-’60 ai secolului trecut, acest loc era frecventat ca refugiu pentru partizanii anticomunişti.

Un alt loc cu o atmosferǎ aparte este Schitul Jgheaburi situat printre pădurile dese ale Stoeneştilor; acesta datează încă din sec.XIV-lea când era îngrijit chiar şi de Matei Basarab la mijlocul sec.XVII-lea.

Mănastiri istorice remarcabile

Mănastirea Govora reprezintǎ una dintre cele mai vechi instituții religioase româneşti având legături strânse cu personalități precum Mircea cel Batrân sau Vlad Dracul care au contribuit la refacerea sa între anii ’90 ai sec.XV-lea. Aici Matei Basarab introduce prima tiparniță iar Pravila de la Govora devine prima lucrare tiparita in limba română in anul1640.

O altĂ mĂnĂstire emblematică este Mãnăstirea Dintr-un Lemn datând tot din sec.XVI-lea; aceasta legendara biserică ar fi fost ridicată folosind lemnul unui singur stejar secular ce rămâne martor tainic al timpurilor trecute.

De asemenea,Mãnăstirea Surpatele reînvie tradițiile vechi fiind refacutä prin grija Mariei Brancoveanu si devenind un important punct pelerinaj pentru soțiile domnitorilor vremii.

Aceste locaşuri sacre nu sunt doar monumente istorice ci si centre spirituale ce continuï să inspire credincioși si vizitatori până astazi.

Comuna Costești: Un Centru Monahal de Tradiție

În comuna Costești, se află două așezări monahale de mare importanță, Bistrița și Arnota, alături de fostele schituri create de egumeni din Bistrița: Păpușa, Peri, Grămești și ’44 de izvoare’.

Mănăstirea Bistrița: Focarul Culturii Românești

Mănăstirea Bistrița, fondată în 1494 de boierii Craiovești, a devenit un important centru cultural și spiritual. În 1497, banul Barbu Craiovescu a adus moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul din Constantinopol. De-a lungul timpului, mănăstirea a fost un loc dedicat educației românești; aici s-a format domnitorul Neagoe Basarab și tot aici l-a întâlnit pe prințesa Milița Despina Brancovici.

Deasupra mănăstirii se află Peștera Sfântul Grigorie Decapolitul care ad shelter două biserici rupestre. Una dintre acestea este ascunsă în galeriile peșterii și datează din aceeași perioadă cu mănăstirea. Cealaltă biserică a fost construită în 1635 într-o zonă numită ‘Fereastra Peșterii’, situată la aproximativ 30 de metri în înlțime.

Necropola domnească Arnota este locul unde Matei Basarab își dorea să fie îngropat după moartea sa. Mănăstirea Arnota a fost ridicată între anii 1633-1637 iar rămâșițele sale au ajuns acolo patru ani mai târziu.

Mănăstirea Mamu: O Bijuterie Istoric Monahal

La poalele Câpățânii se aflăm Mănăstirea Horezu, recunoscut ca patrimoniu UNESCO și necropolǎ domneascǎ. Aici se găsește mormântul gol al ctitorului martir Constantin Brâncoveanu care își aşteaptǎ osemintele.

Brâncoveanu este cunoscut şi ca fondator al Mănãstirii Mamu din sudul județului Vâlcea, construitǎ la Lungeşti în anul 1696. Recent restaurată pentru activități călugărăreşti activează şi o veche schit la Dobruţa atestat documentar încă din 1510.

Expansiunea Monahalã Recentã

Dupǎ anul 2000 au apărut noi mãnăstiri in judeţ precum Gruiul Lupului sau Lacul Frumos printre altele. Astfel harta monahalã a judeţului Vâlcea devine tot mai bogatӑ si diversificatӑ similar cu cea a Athosului.

Aceste ctitorii demonstreazӑ dorinţa marilor domnitori şi boieri de a evidenţia binecuvântarea divină asupra acestui tărâm istoric.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lorLylaCe ingrediente merită căutate în produsele anti-aging și cum le integrezi în rutina taRevista IoanaUn studiu asociază medicamentele GLP-1 cu desprinderea unghiei la 39% dintre utilizatoriNews24Răzvan Pîrcălăbescu avertizează că cele mai multe filiale ROMARM sunt aproape de faliment și cere reorganizareaDolce SportGică Hagi își asumă eșecul cu 0-6 în Polonia și exclude discuțiile despre demisie pentru două zile