Academia Română: O Instituție de Referință în Cultura Națională
Academia Română, recunoscută ca o instituție de interes public național, se dedică cercetării în domeniile fundamentale ale științei și formării profesionale superioare. Aceasta funcționează cu personalitate juridică de drept public și își desfășoară activitatea independent.
Istoricul Academiei Române
Înființată în 1879 sub denumirea de Societatea Academică Română, Academia a fost oficializată printr-o lege specială ca institut național. Aceasta reunește personalități marcante din diverse domenii precum știința, literatura și artele.
Sediul central al Academiei este situat pe Calea Victoriei nr. 125, București, conform Monitorului Oficial nr. 617 din data de 14 septembrie 2009.
Calea Victoriei: Artera Istorică a Capitalei
Calea Victoriei reprezintă una dintre cele mai importante străzi din centrul Bucureștiului, având o lungime totală de aproximativ 2.700 metri și conectând Piața Victoriei cu Piața Națiunile Unite.
Academia ocupă trei clădiri semnificative amplasate într-un parc cu vegetație abundentă. Prima clădire a fost proprietatea Slătineanu, iar cea de-a doua aparține familiei Filipescu din prima jumătate a secolului XIX. Biblioteca Academiei a fost construită între anii 1936-1937 după planurile arhitectului Duiliu Marcu.
Dezvoltarea Sediului Academiei
Planurile pentru un palat dedicat Academiei au fost elaborate încă din anul 1886; însă acestea nu au fost implementate timp îndelungat datorită indiferenței autorităților vremii. Abia pe data de 26 martie 1890 s-a decis mutarea instituției în cladirile Cezianu situate pe Calea Victoriei nr.135.
În anul următor, Academia s-a instalat oficial la noul sediu care a suferit extinderi ulterioare prin achiziția unor imobile adiacente în anul 1896.
După Primul Război Mondial au început lucrările parțiale pentru amenajarea sediului; astfel că în anul 1927 s-a realizat primul depozit al bibliotecii care a devenit operațional la sfârșitul anului următor.
Arhitectura Cladirilor Academice
Cladirea principalã este situată pe latura nordică a parcului și prezintã o fațadã simetricã ce include un subsol parţial şi un etaj proeminent decorat cu pilaştri dorici. Sala mare de conferințe este accentuatǎ prin coloane ionice şi ghirlande decorative din stuc.
Fosta casǎ Belu găzduiește alte servicii ale Academiei şi păstrează elemente arhitecturale clasice chiar şi după numeroasele renovări efectuate asupra sa.
Biblioteca actuala reprezintǎ singura realizare concretizată din proiectul „Palatul Academiei”, fiind finalizată între anii menţionaţi anterior (1936-1937). Aceasta dispune atât de săli moderne pentru lectură cât și depozite special amenajate pentru manuscrise rare si cărți vechi românești.
Evoluția Instituției Post-1948
Dupǎ reorganizarea sa din anul1948, Academia Românǎ s-a angajat să promoveze toate ramurile ştiinţei devenind astfel cel mai important for cultural al țării. Începând cu anul1961 i-au fost aduse îmbunătăţiri structurale semnificative inclusiv construirea unei noi anexe la sediul existent.
Cladirea ce găzduiește Academia Română a primit statutul de monument istoric în anul2004.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaDormitul cu machiaj poate bloca porii și irita ochii. Ce faci seara fără să agresezi pielea
Revista IoanaPune 2 linguri de făină de griș în French toast. Obții crustă crocantă și centru cremos
News24Horoscop 1 octombrie 2026. Balanță și Scorpion, atenție la bani și calcule
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
GetPonyIMM-urile pot primi până la 300.000 de euro prin e-DRIVE 2026, dar trebuie să păstreze mașinile cinci ani
BravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”