La pas prin Bucureşti: Muzeul Naţional de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României: O Istorie a Palatului Regal

Un simbol al puterii monarhice

Muzeul Național de Artă al României își desfășoară activitatea în Palatul Regal, o clădire emblematică situată pe Calea Victoriei, care a fost centrul puterii monarhice din țară. Această clădire are o istorie bogată, având rădăcini adânci în trecutul național.

Casa Golescu și transformările sale

Pe locul actual al muzeului se afla inițial Casa Golescu, construită în 1820 într-un stil neoclasic. Aceasta a fost reședința stolnicului Dinicu Golescu și a devenit Curtea Domnească sub domnia lui Alexandru Ghica Vodă în 1837. Între anii 1859 și 1866, Alexandru Ioan Cuza a locuit aici.

La data de 10 mai 1866, Nicolae Golescu l-a primit pe principele Carol de Hohenzollern în această casă. În perioada dintre anii 1882 și 1906, regele Carol I a angajat arhitecți precum Paul Gottereau și Karel Liman pentru extinderea palatului. Aceste lucrări au dus la configurarea actualei structuri până în anul 1906.

Moștenirea regalității

Regele Carol I a lăsat un testament prin care stipula că apartamentele regale vor rămâne disponibile pentru regină iar colecția sa de artă va fi păstrată ca proprietate națională. În anul 1926, un incendiu devastator a distrus etajul superior al palatului înaintea morții Regelui Ferdinand; la indicațiile Reginei Maria s-au realizat planuri pentru refacerea acestuia.

După anul 1930, Carol al II-lea a demarat lucrări ample de reconstrucție sub coordonarea arhitectului Arthur Lorentz. Aceste lucrări au culminat cu finalizarea corpului central până în anul 1937 și demolarea vechii case Golescu pentru construirea aripii sudice numite Krețulescu.

Evoluția muzealizării

În perioada interbelică s-au realizat planuri pentru aripa nordică; totuși aceasta nu va supraviețui bombardamentelor din aprilie 1944. După cel de-al Doilea Război Mondial, printr-o hotărâre guvernamentală din anul 1948, Palatul Regal devine sediul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), cu excepția sălilor destinate recepțiilor oficiale.

Începând cu anul1950 s-au deschis primele galerii ale muzeului: cea dedicată artei naționale urmat fiind inaugurate cele dedicate artei universale și artei vechi românești.

Impactul Revoluției din ’89

Muzeul funcționează continuu până la evenimentele din decembrie ’89 când clătirea suferind daune semnificative iar peste o mie de opere sunt afectate sau distruse. Dupã revolutie in1990 întreg complexul este atribuit MNAR-ului dar rămâne temporar închis timp de zece ani pentru renovare.

Din mai2000 au fost redeschise treptat Galeria Europeanã si Galeria Modernã Românească (martie2001) urmate apoi in aprilie2002 si Galeria Veche Românească ce conține peste9.500 piese reprezentative ale patrimoniului artistic românesc provenind din cele trei provincii istorice: Moldova,Tara Romaneasca si Transilvania.

Patrimoniul artistic al Muzeului Național de Artă al României: O călătorie prin secole

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) reprezintă un important centru cultural, cu o istorie ce datează din secolul al XIX-lea. Acesta adăpostește colecții valoroase care reflectă evoluția artei românești și influențele externe asupra acesteia.

Galeria de Artă Românească Modernă

Galeria dedicată artei românești moderne include peste 8.794 de picturi și 2.118 sculpturi, evidențiind dezvoltarea artistică a țării între secolele XIV și XIX. Fondurile inițiale au fost constituite la Colegiul Sfântul Sava din București în 1834, iar ulterior au fost integrate în Pinacoteca Statului în 1864. Aceasta s-a îmbogățit cu lucrări provenite din diverse colecții private și instituționale, inclusiv cele ale lui Anastase Simu și Toma Stelian.

Printre artiștii remarcabili ale căror lucrări sunt expuse aici se numără Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși (celebrul său bronz „Rugăciunea” din 1907), Theodor Aman și Ștefan Luchian.

Galeria de Artă Europeană

MNAR găzduiește o impresionantă Galeria de Artă Europeană, care cuprinde 2.742 de opere datând din perioada medieval până în epoca modernistă (secolele XIV-XX). Nucleul acestei galerii este reprezentat de colecția Regelui Carol I, extins apoi prin achiziții ulterioare.

Lucrările expuse ilustrează stiluri variate precum cel italian (Domenico Veneziano, Tintoretto), olandez (Rembrandt), flamand (Rubens) sau francez (Claude Monet). De asemenea, galeria include sculpturi semnate de mari maeștri precum Auguste Rodin.

Colecțiile MNAR: Diversitate tematică

Colecțiile muzeului sunt organizate pe secțiuni distincte: Cabinetul de desene și gravuri, Arte decorative și Artă orientală. Cabinetul conține lucrări semnificative ale artiștilor români ai secolului XIX precum Theodor Aman sau Nicolae Grigorescu.

Deși Secția Arte Decorative nu dispune încă de o galerie proprie pentru expoziții permanente, aceasta organizează periodic evenimente tematice pentru a prezenta patrimoniile sale artistice.

Articol despre arta orientalã

Secția dedicată artei orientale a fost fondată în 1954 şi include peste 3.100 lucrări ce acoperã atât arta islamică cât şi cea chinezã şi japoneză. Această colecție este considerată cea mai importantã dintre cele existente într-un muzeu românesc şi reunește piese donate sau achiziționate pe parcursul anilor datorită contribuției unor colecționari notabili ca dr. Ștefan Nicolau sau general Gheorghe Bǎgulescu.

În plus față de acestea, MNAR oferã expoziții temporare dedicate artei orientale; însă expoziția permanentã este momentan suspendată pentru renovare.

Facilitățile muzeului

Din anul 1995, clӑdirea MNAR dispune si un auditoriu modern cu capacitate pentru 450 persoane dotat cu echipamente performante si un pian Yamaha concertant.
Reprezentanţii muzeului organizează vizite ghidate lunare în spaţiile istorice recent restaurate ale Corpului Central al instituţiei; printre acestea se numără Sufrageria Regalӑ şi Sala Tronului unde poate fi vizitatǎ expoziţia „Fragmente de memorie — Portrete Regale”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Trump spune că nu planifică alte atacuri în Iran până după scrutinul american de la jumătatea mandatuluiDolce SportMihăiță Lungu ar fi prins de gât un copil de la Standard Vaslui pentru o eroare de jocGetPonyMotocicletele și mopedele ar putea folosi benzile pentru autobuze în Iași, cu acordul PrimărieiBravonetMegan Fox și-a lansat pagina pe platforma pe care o deține. Site-ul a căzut în câteva oreLylaPaharul de vin pentru sănătatea creierului pierde sprijinul studiilor despre demențăRevista IoanaVaxigrip lipsește din farmacii. Ce poți face dacă ai acest vaccin pe rețetă