FMI şi-a asumat rolul de „deal maker” în Europa

FMI se prezintă ca o instituţie indispensabilă în criza datoriei, impulsionată de ambiţia exagerată a „plimbăreţului” său director, francezul Dominique Strauss-Kahn, comentează cotidianul New York Times într-o analiză.

Încercând să scape de imaginea sa de instituţie care prevede politici inflexibile, fondul încearcă să îşi schimbe imaginea, cu cea a unei bănci de investiţii pentru instituţii multilaterale, care face tot posibilul pentru a ajunge la un acord.
În ultimele săptămâni, FMI a jucat rolul ‘poliţistului cel bun’ în Grecia, unde a convins Uniunea Europeană să pună la bătaie mai mulţi bani şi să dea acestei naţiuni falite mai mult timp pentru a opera reducerile de cheltuieli, ajutând în acelaşi timp la perfectarea pachetului de aproape 1 trilion de euro acordat de Europa pentru salvarea monedei europene.

Cu o evidentă mulţumire, aminteşte ziarul american, Strauss-Kahn, un economist francez în vârstă de 62 de ani, care a devenit figura publică a celei mai lipsite de culoare instituţii, a descris numeroasele apeluri şi comunicate cu liderii europeni tensionaţi de duminică.

Pentru Strauss-Kahn, un politician francez „frustrat”, despre care unii susţin că se pregăteşte să concureze la viitoarele alegeri prezidenţiale împotriva actualului preşedinte, Nicolas Sarkozy, a se contra, pentru a dovedi cine e mai tare, cu bancherii şi politicienii reprezintă provocarea vieţii sale, este de părere publicaţia americană.
Cu toate acestea, unii din foştii membri ai staff-ului FMI sunt de părere că în nerăbdarea sa de a se ajunge la un acord răsunător, Strauss-Kahn ar fi fost prea doritor să facă pe placul partenerilor săi europeni.

În Grecia spre exemplu, FMI a cedat dorinţei Europei şi a fost de acord să nu discute măcar opţiunea de restructurare a datoriei. O astfel de măsură ar fi repezentat, scrie NY Times, o modalitate de a uşura o parte din durerile pe care le resimt în aceste momente grecii, punând în schimb povara pe bancherii care au acordat împrumuturi iresponsabile încă de la început.
Strauss-Kahn a recunoscut problema însă nu i-a acceptat premisa. ‘O restructurare a datoriei’, a precizat el, ‘nu ar fi ajutat Grecia’. În schimb, fondul a recomandat ca reducerile de cheltuieli să se întindă pe o perioadă mai lungă.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata