Petrolul a urcat la 87,72 dolari pe baril. Donald Trump a cerut compensații din partea Iranului

Conflictul din Strâmtoarea Hormuz nu mai este doar o confruntare între condițiile puse de Teheran pentru redeschidere și presiunea militară a Washingtonului. De luni, Casa Albă a adăugat o cerință financiară nouă: președintele american Donald Trump a cerut compensații din partea Iranului, iar piața petrolului a reacționat imediat printr-o nouă creștere a cotațiilor.

Țițeiul West Texas Intermediate pentru septembrie a urcat luni cu aproximativ 5%, la circa 82,13 dolari pe baril, iar Brent a avansat similar, la aproximativ 87,72 dolari pe baril. Mișcarea contează direct pentru costurile cu energia, transportul și asigurarea mărfurilor, într-un moment în care prin Hormuz trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.

Donald Trump a declarat în Biroul Oval că Marina SUA deține „100%” controlul asupra strâmtorii și a descris dispozitivul american drept un „zid de oțel”, în contextul în care Washingtonul menține o blocadă navală asupra porturilor iraniene de la jumătatea lunii aprilie.

„Este deschisă acum. Noi suntem singurii care avem controlul asupra Strâmtorii Hormuz în acest moment.”

Trump a adăugat și un detaliu operațional care arată de ce riscul rămâne ridicat pentru piață și pentru operatorii de transport maritim: „Ei vor arunca, ocazional, o mină, iar noi o găsim.”

The US Secretary of the Treasury has boasted of “suffocating” Iran through economic sanctions.

Beyond its sheer pathos, the claim is a stark testament to America’s compulsive addiction to sanctions. Whenever Washington proves itself incapable of pursuing diplomacy, it retreats…

— Esmaeil Baqaei (@IRIMFA_SPOX) August 10, 2026

Cererea de despăgubiri, un nou palier al conflictului

Noua cerere financiară a Washingtonului a venit după ce Teheranul a solicitat, la rândul său, despăgubiri. Pe Truth Social, Trump a spus că solicitarea iraniană privind rambursarea pagubelor de război i-a dat „o idee interesantă”, iar apoi a cerut compensații pentru victimele atacurilor asociate cu Iranul și pentru protestatarii iranieni uciși de regim în ultimii 50 de ani.

Pe partea iraniană, poziția s-a înăsprit sâmbătă. Mohammad Bagher Zolghadr, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a condiționat redeschiderea strâmtorii de ridicarea blocadei și a sancțiunilor, retragerea forțelor americane, plata despăgubirilor de război, eliberarea activelor înghețate și încetarea atacurilor SUA asupra aliaților regionali ai Iranului.

Masoud Pezeshkian, președintele Iranului, a spus, potrivit BBC, că Iranul luptă „un război pe scară largă împotriva SUA”. Iar Esmaeil Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, a acuzat Washingtonul că „optează pentru sancțiuni ori de câte ori diplomația eșuează și le escaladează atunci când nu funcționează – un model care a devenit mai puțin o «politică» și mai mult o «dependență compulsivă».”

În paralel cu retorica publică, mediatorii testează un culoar de dezescaladare. Potrivit CNBC, planul discutat include o încetare a focului de 10 zile și acordarea Iranului de drepturi administrative asupra strâmtorii, ceea ce i-ar permite să colecteze „taxe rezonabile pentru servicii”. Subiectul a fost relatat și de Fortune, CoinDesk și Antena 3.

Acest contrast dintre frontul militar și negocierile din culise explică volatilitatea pieței. Piețele de active de risc au marcat o ușoară revenire, iar Bitcoin s-a stabilizat peste 65.000 de dolari, pe fondul speculațiilor privind un posibil acord între Iran și Oman pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

Escaladarea militară menține prima de risc pe energie

Presiunea pe cotațiile petrolului nu vine doar din declarații. SUA au efectuat a zecea noapte consecutivă de lovituri asupra pozițiilor iraniene, iar în ultimele 10 zile 100 de soldați americani au fost răniți și patru au fost uciși, conform FT.

Goldman Sachs a avertizat că prețul petrolului ar putea ajunge la 120 de dolari dacă situația din Strâmtoarea Hormuz nu se rezolvă. Pentru companii, această referință mută calculul de la o simplă volatilitate de piață la riscul unei scumpiri structurale a combustibililor și logisticii, cu efect direct asupra marjelor și bugetelor de aprovizionare. În SUA, prețul benzinei a depășit deja 4 dolari pe galon.

Riscul de contagiune regională s-a extins și spre o a doua rută critică. Gruparea Houthi, aliată Iranului, a amenințat că va închide și Strâmtoarea Bab al-Mandab, o arteră principală pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite, ceea ce amplifică presiunea asupra costurilor de transport și a primelor de asigurare maritime.

Dacă această combinație de blocadă, lovituri militare și negocieri condiționate se prelungește, companiile cu expunere la energie, shipping și inputuri petroliere vor opera de marți într-un regim de cost mai instabil, cu Brent deja la 87,72 dolari și cu scenariul de 120 de dolari pe baril reintrat explicit în modelele de piață.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numereleLylaUn scor MIND cu 3 puncte mai mare a fost asociat cu 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebraleRevista IoanaPilaful turcesc se fierbe 12 minute și se odihnește 15 minute. Cum îl prepari cu orzo și untNews24Transportatorii cer reevaluarea taxei rutiere și avertizează asupra eventualelor costuri suplimentareDolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutiveGetPonyV8-ul de 6,4 litri ține în viață Dodge Durango, însă interiorul și consumul îi arată vârsta