România are probleme. Absorbție zero de fonduri europene

România are probleme. Absorbție zero de fonduri europene. România se confruntă cu probleme în absorbția fondurilor europene, atrage atenția Consiliul Fiscal.

România traversează o criză majoră în privința absorbției fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, conform unui raport al Consiliului Fiscal. În ciuda alocării a 30 de miliarde de euro, țara nu a reușit să absoarbă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune, o situație care subliniază provocările instituționale și politice în gestionarea acestor resurse.

România are probleme. Absorbție zero de fonduri europene

Conform datelor Consiliului Fiscal, România a atras doar 2,1 miliarde de euro din granturi și 1,9 miliarde de euro din împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dintr-un total de 27 de miliarde de euro. În primele opt luni ale anului 2024, țara a beneficiat de rambursări de aproximativ 2,5 miliarde de euro din fondurile aferente cadrului financiar multianual 2014-2020, grație Regulei N+3. În ceea ce privește noul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027, rata de absorbție era zero la sfârșitul lunii august 2024.

Pe partea de PNRR, România a depus cererea de plată nr. 3, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, la finalul lui 2023, însă aceasta este încă în proces de evaluare de către Comisia Europeană, evidențiind slăbiciunile instituționale în atragerea acestor fonduri.

Critici politice

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat prim-ministrul Marcel Ciolacu pentru blocarea absorbției fondurilor europene, susținând că acest eșec este rezultatul lipsei de voință politică, nu al unei probleme de capacitate instituțională. Mureșan a subliniat că România a avut performanțe bune în atragerea fondurilor europene în anii anteriori, cu sume record absorbite în timpul guvernului condus de Nicolae Ciucă: 5,9 miliarde de euro în 2022 și 6 miliarde de euro în 2023.

Întârzieri și provocări în implementarea PNRR

Implementarea PNRR, cu un buget de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026, se confruntă cu întârzieri semnificative. Din suma totală, România a primit până acum prefinanțări de 4 miliarde de euro, însă rata de absorbție rămâne sub 20% la jumătatea perioadei de implementare. Cererea de plată nr. 3, depusă cu o întârziere de 9 luni, ridică probleme legate de neîndeplinirea unor jaloane, în special referitoare la reforma microîntreprinderilor și companiilor de stat.

Există riscul ca Comisia Europeană să aprobe doar o plată parțială și să activeze procedura de suspendare a plăților pentru jaloanele neîndeplinite, ceea ce ar putea afecta negativ capacitatea României de a accesa fonduri viitoare.

Consecințele pe termen lung

România riscă să devină din ce în ce mai dependentă de fondurile europene, ceea ce poate avea consecințe pe termen lung. PNRR este un program cu o durată limitată, iar după 2026, fondurile structurale și de coeziune vor fi distribuite diferit. Pe măsură ce PIB-ul pe cap de locuitor al României crește, țara ar putea să nu mai fie eligibilă pentru fonduri de amploarea celor primite în ultimii ani, ceea ce va pune presiune asupra guvernului să găsească soluții pentru a menține investițiile și dezvoltarea economică.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Explozia unui transformator a oprit termoficarea pentru aproximativ 23.000 de apartamente din IașiDolce SportGary Neville vrea ca patronii Manchester City să rămână fără licența de proprietariGetPonyRenault prezintă a patra generație Trafic electric, cu autonomie estimată la 470 kmBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaUn studiu asociază 7 ore și 19 minute de somn cu un răspuns mai bun la insulinăRevista IoanaCe treburi se evitau de Sfântul Luca pe 18 octombrie și cui îi poți trimite urări