Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat ghidul oficial pentru o nouă schemă de sprijin de 265 de milioane de euro, destinată exclusiv producției de energie solară în sectorul agroalimentar. Sesiunea de depunere a cererilor se desfășoară online între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei.

Iar miza financiară este uriașă pentru competitivitatea fermelor locale. Trecerea la autoconsum energetic prin granturi 100% nerambursabile elimină riscul volatilității prețurilor la electricitate, protejând direct marjele de profit operațional (EBITDA) ale procesatorilor într-o perioadă marcată de o inflație persistentă. Practic, cine accesează aceste fonduri își securizează o componentă majoră a costurilor de producție pe termen lung.

Dar să privim lucrurile în perspectivă. În anii precedenți, schemele similare de sprijin au inclus și finanțări pentru energia eoliană. Numai că birocrația autorizărilor și randamentul investițional (ROI) mai lent pe segmentul agricol au generat o lipsă acută de interes. O evoluție similară cu cea înregistrată în 2022 pe piața germană a determinat autoritățile de la București să pivoteze acum exclusiv către panourile fotovoltaice.

Alocarea capitalului pe capacități instalate

Cu un buget total majorat la 265 de milioane de euro, capitalul este împărțit strategic pentru a acoperi atât nevoile fermelor mici, cât și ale marilor combinate. Mai exact, suma de 145 de milioane de euro merge către capacități mai mici sau egale cu 1 MW, în timp ce restul de 120 de milioane de euro sunt rezervate proiectelor de peste 1 MW.

Așa cum notează Agrointel într-o analiză publicată recent, statul decontează integral investiția, în limita unor plafoane stricte de eficiență a costurilor. Ajutorul este de maximum 650.000 euro/MW pentru instalațiile mici și scade la 550.000 euro/MW pentru cele de mare capacitate.

Condiții stricte și eliminarea eolianului

Și totuși, cum se justifică schimbările tehnice din acest an? Răspunsul vine direct din analiza datelor de absorbție anterioare.

„Deschidem acum o nouă sesiune de primire a cererilor de finanțare pe Schema de energie cu un buget majorat la 265 de milioane de euro, dedicat investițiilor în producerea de energie electrică, cu sau fără stocare, din surse solare. Pentru apelul din acest an, a fost eliminată componenta eoliană din cauza scăderii interesului solicitanților pentru acest tip de tehnologie aplicat în sectorul agroindustrial. Subliniez că ne dorim accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și încurajarea utilizării surselor regenerabile de energie pentru a contribui direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la consolidarea unui sector agroalimentar sustenabil pentru generațiile viitoare și rezilient în fața provocărilor climatice. Versiunea consolidată a ghidului vine cu clarificări referitoare la condițiile utilizării codurilor CAEN privind producția de energie electrică, la elemente privind statutul terenului prevăzut în extrasul de carte funciară, amplasarea investiției și planul de amplasament, la documentele privind evaluarea impactului asupra mediului și excepția pentru instalațiile cu putere mai mare de 400 kW, precum și alte aspecte de ordin tehnic introduse pentru a simplifica cât mai mult depunerea solicitării de finanțare și ulterior implementarea investiției.” – Adrian Chesnoiu, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

Plafonul maxim pentru marii jucători

Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile din agricultură și industria alimentară, legal constituite la Registrul Comerțului, alături de organizațiile din domeniul îmbunătățirilor funciare. Un element esențial pentru marii actori din agrobusiness este posibilitatea de a depune cereri multiple. Condiția de bază este ca investițiile să vizeze locuri de producție diferite.

Cifrele dictează ritmul pieței.

Chiar și cu proiecte multiple, un singur beneficiar nu poate atrage mai mult de 20 de milioane de euro din această schemă de ajutor de stat, evitându-se astfel monopolizarea fondurilor de către un număr restrâns de corporații.

Competiția pentru aceste fonduri se va juca exclusiv pe rapiditatea depunerii și corectitudinea documentațiilor tehnice. Termenul-limită pentru înregistrarea proiectelor pe platforma AFIR este 14 august 2026, iar rata de absorbție a acestui buget va dicta direct capacitatea sectorului agroalimentar de a-și menține prețurile competitive în fața viitoarelor fluctuații energetice.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Chesnoiu AFIR energie solara fonduri europene ministerul energiei