Valul de aer rece de la începutul lunii mai a compromis grav livezile cu pomi fructiferi din vestul țării. Șocul termic a distrus culturile de caiși și pruni, iar pagubele se extind rapid și asupra plantațiilor de stejar și frasin înființate cu fonduri europene.

Dezastrul care sterge productia de fructe autohtone

Meteorologii confirmă că am traversat cel mai friguros final de aprilie din ultimii 10 ani. Iar consecințele economice se vor vedea direct pe tarabele din piețe, unde prezența caiselor și prunelor românești va fi o raritate absolută în acest sezon. Dincolo de cifre, realitatea din teren arată o industrie agricolă îngenuncheată de capriciile vremii.

„Uitați cum arată… Nu poți să compari ăsta cu unul sănătos. Uitați smochina… Uitați și aici, asta, asta… Sunt gata!”, constată cu amărăciune un pomicultor din județul Arad.

Cifrele vorbesc de la sine.

Un alt producător local descrie rapiditatea cu care recolta a fost compromisă. „Uitați aici, era plin de fructe! Acum, după înghețul care a fost, toate s-au făcut negre și, în cel mult o săptămână, o să pice toate”, explică acesta.

Falimentul lent al fermierilor si absenta de la tarabe

V-ați gândit vreodată la costul real al unui kilogram de fructe atunci când vremea distruge munca de un an întreg? Lipsa ofertei interne va lăsa un gol imens pe piață, spațiu care va fi imediat umplut de importuri mai scumpe, taxate direct din buzunarul consumatorului final. Dar problema nu se rezumă doar la recolta ratată de anul acesta.

Întrebat cum vede viitorul culturii de caiși, Alexandru Bobcsok răspunde sec: „Va dispărea în maxim 4-5 ani, nu mai pune nimeni.”

Până la urmă, niciun antreprenor din agricultură nu poate susține pierderi totale an de an.

Investitiile din bani europeni lovite de frig

Șocul termic nu a ocolit nici sectorul silvic. Vremea neobișnuit de rece a lovit puternic plantațiile de stejar și frasin din vestul României. Mai bine de jumătate dintre copacii cultivați cu bani europeni riscă pur și simplu să se usuce.

Un reportaj detaliat publicat recent de Digi24 a relatat luni dimineața că temperaturile extreme au anulat eforturile de împădurire din regiune.

Detaliile tehnice ale fenomenului sunt clare. „Uitați-vă la vârful de creștere. Până în 30 aprilie a fost frumos, verde și, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai, având în vedere că a fost 1,5 grade Celsius în aer și punctul de rouă -5 resimțit în stația meteo, a înghețat”, detaliază un alt pomicultor afectat.

Bariera verde de la granita in pericol de uscare

Pierderea acestor puieți înseamnă bani blocați și proiecte europene ratate. Numai că daunele trec de pragul strict financiar și intră în zona calității vieții pentru comunitățile locale.

Milan Kelo, agricultor din zonă, a calculat deja proporțiile dezastrului ecologic. „La prima vedere, în jur de 60% din ce am împădurit este afectat. Nădlacul are trei vămi, după cum bine sștie toată România, și gândiți-vă cât de mult ne-ar ajuta 60 de hectare de pădure, care ar ajunge la maturitate… Câte noxe ar absorbi din zona noastră”, subliniază acesta.

Dependența agriculturii românești de factorii climatici vulnerabilizează întregul lanț de aprovizionare, de la producătorul care accesează fonduri de la Bruxelles până la clientul care plătește dublu pe kilogramul de fructe la supermarket. Când o singură noapte cu temperaturi negative poate șterge investiții de zeci de mii de euro, capacitatea de reziliență a fermelor autohtone (multe dintre ele subcapitalizate) devine principala urgență de pe masa decidenților economici.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alexandru Bobcsok ARAD Milan Kelo Nadlac Uniunea Europeană