Primele tomate românești din 2026 au invadat piețele, dar prețul piperat de 50 de lei pe kilogram ascunde o realitate dură pentru producători. Unul dintre primii legumicultori care au recoltat, Gigi Gherghiță din Izbiceni, a trimis deja circa 200 de kilograme spre piețele din Brașov, însă calculele finale sunt departe de a fi încurajatoare.

Preț de 50 de lei, profit sub semnul întrebării

La prima vedere, 50 de lei pe kilogram sună excelent. Numai ca lucrurile nu stau chiar așa. Fermierul din bazinul legumicol din sudul județului Olt este precaut și subliniază că bilanțul se trage abia la finalul sezonului, când piața se va umple și de alți producători. „La final o să vedem dacă a fost bine sau nu”, afirmă acesta.

Iarna care a înghețat toate calculele

Tomatele au fost plantate înainte de Crăciun, o decizie curajoasă pe care doar câțiva fermieri din județ au luat-o. Iar iarna grea din acest an le-a dat peste cap toate planurile. Temperaturile negative, chiar și în timpul zilei, au însemnat o luptă continuă pentru supraviețuirea culturilor. „A fost cel mai greu an de când am început să facem roșii extra-timpurii, iar asta din cauza temperaturilor negative și pe timp de zi”, explică Gherghiță.

10.000 de euro pentru căldură

V-ați gândit vreodată ce înseamnă să ții cald într-un solar în plin ger? Pentru a încălzi cei 1.000 de metri pătrați de solar, centrala a funcționat la foc continuu. Fermierul a fost nevoit să stea zi și noapte cu ochii pe instalații. „A mers și 30 de zile fără oprire, o curățam cu focul în ea, n-aveai ce face”, povestește legumicultorul. Dar nici asta n-a fost de ajuns. În nopțile cele mai geroase, a fost nevoie și de tunuri de căldură, adăugând costul motorinei la o factură deja uriașă. doar încălzirea (de la plantare până la recoltare) a costat aproximativ 10.000 de euro.

Cifrele sunt, pe bune, uriașe.

Lupta cu bolile și lipsa soarelui

Pe lângă ger, lipsa soarelui a fost un alt obstacol major. Zilele înnorate au încetinit dezvoltarea plantelor, au crescut și mai mult consumul de combustibil și, pe deasupra, au favorizat apariția bolilor. Aici a intervenit experiența. „Am încercat să plantăm mai din timp față de ceilalți legumicultori și încercăm să facem roșiile cât mai gustoase și cât mai zemoase”, spune Gherghiță. E drept că succesul nu ține doar de calendar, ci de munca atentă, de zi cu zi.

„Vom rămâne mult mai puțini”

Experiența acestei ierni l-a convins pe Gigi Gherghiță că viitorul nu sună deloc bine pentru micii producători. El avertizează că, în următorii ani, numărul legumicultorilor se va reduce drastic. „În 10 ani se va diminua mult producția, vom rămâne mult mai puțini”, este prognoza sa sumbră. Vor rezista, în opinia sa, doar cei care investesc constant, se modernizează și respectă toate normele într-un sector unde munca devine tot mai grea, iar provocările, din ce în ce mai mari.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
agricultura Olt Gigi Gherghita Izbiceni legumicultura rosii romanesti social