Prețurile la îngrășămintele azotoase au înregistrat un salt de 70% față de media anului 2024, iar fermierii români solicită finanțare nouă și suspendarea imediată a taxei pe carbon la frontieră (CBAM). Planul de Acțiune pentru îngrășăminte al Comisiei Europene, publicat recent, confirmă vulnerabilitățile structurale ale pieței, dar nu oferă soluțiile de lichiditate imediată cerute de sectorul agricol intern.

Impactul direct asupra marjelor de profit

Miza reală depășește simpla creștere a cheltuielilor operaționale (OPEX) pentru exploatațiile agricole. Reducerea aplicării de îngrășăminte din cauza costurilor prohibitive generează pierderi de fertilitate a solului și scăderi de randament pe hectar, cu un impact direct asupra marjelor de profitabilitate și, inevitabil, asupra prețurilor finale la raft pentru consumatori.

Dependența de importuri a devenit o problemă de securitate națională, mai ales în contextul situației incerte de la Azomureș. Combinatul mureșean asigură în mod tradițional 75% din aprovizionarea pieței interne și este singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei.

Costuri ascunse și presiuni pe cash-flow

Cu o creștere de 40% a prețurilor la îngrășăminte doar față de decembrie 2025, presiunea pe cash-flow-ul fermelor a atins un nivel critic.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Mecanismul de ajustare la frontieră pe bază de carbon (CBAM), intrat în faza definitivă în 2026, transferă costul taxei direct către fermierii utilizatori finali. pentru un antreprenor din agrobusiness? Înseamnă costuri suplimentare pe care nu le poate transfera integral în prețul cerealelor, piața fiind dictată de cotațiile internaționale.

Așa cum detaliază Agrobiznes într-o analiză publicată recent, planul european propune mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro din rezerva agricolă de criză a PAC, la care s-ar adăuga alte 200 de milioane de euro pentru sprijinul de lichiditate al fermierilor europeni.

Dar fermierii români cer acțiune fermă pe plan local și soluții care să depășească stadiul de promisiune.

„Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice: au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă.” – Florian Ciolacu, director executiv CFRO

Negocierile strategice cu Romgaz

Cifrele vorbesc de la sine.

Suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac și uree din țări terțe ar aduce economii estimate la 60 de milioane de euro la nivel european. Numai că organizațiile de profil consideră pachetul insuficient. Lanțul valoric Neptun Deep, Azomureș, fermieri români este o oportunitate strategică, însă valorificarea ei depinde strict de deblocarea negocierilor cu Romgaz înainte de o eventuală închidere definitivă a platformei industriale.

E drept că tranziția verde are un preț, dar cine îl plătește la finalul zilei?

Decizia privind suspendarea CBAM și activarea fondurilor de urgență revine acum autorităților de la Bruxelles și București. Până la recalcularea valorilor implicite planificată pentru decembrie 2027, sectorul agricol românesc așteaptă măsuri concrete de compensare care să prevină o criză sistemică de producție în următoarele cicluri agricole.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Azomures CFRO Comisia Europeană Florian Ciolacu Romgaz social