România lansează un pachet de 5 miliarde de euro pentru investiții strategice

Guvernul de la București pregătește un nou pachet de politică industrială, care include nouă scheme de ajutor de stat cu un buget total estimat la aproximativ cinci miliarde de euro. Fondurile vor fi disponibile până în anul 2032 și vizează atragerea de investiții strategice, inclusiv printr-un instrument dedicat proiectelor de peste 200 de milioane de euro.

Un pachet ambițios de 5 miliarde de euro

Contextul economic actual, marcat de crize suprapuse, a determinat statele să-și regândească rolul în economie. În Europa Centrală și de Est, competiția pentru atragerea de investiții în sectoare cheie este acerbă. Sebastian Popescu, Partener și coordonator al liniei de servicii de Consultanţă în domeniul Granturilor şi Stimulentelor, EY România, explică pe larg. „În ultimii ani crizele suprapuse – pandemia, tensiunile geopolitice, transformarea energetică şi competiţia tehnologică globală, au determinat guvernele să regândească rolul statului în orientarea investiţiilor. În Europa Centrală şi de Est, statele concurează activ pentru a atrage investiţii în lanţuri valorice strategice, precum bateriile pentru vehicule electrice, semiconductorii, echipamentele pentru energie regenerabilă sau tehnologiile digitale avansate. În acest context, dar şi în cel al situaţiei macroeconomice a României, Guvernul de la Bucureşti a lansat un nou pachet amplu de scheme de ajutor de stat, estimat la aproximativ 5 miliarde de euro până în 2032”.

În opinia sa, aceasta reprezintă una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de politică industrială din ultima perioadă. Până la urmă, vorbim de o mișcare menită să repoziționeze România în arhitectura industrială europeană.

Nouă scheme și un instrument pentru giganți

Pachetul propus de Guvern este complex și include nouă scheme distincte de ajutor de stat. Acestea vor fi administrate în principal de Ministerul Finanţelor și Ministerul Economiei (cu implicarea Băncii pentru Investiţii şi Dezvoltare). Cum vine asta, mai exact? Banii nu merg într-o singură direcție.

„Acestea vizează o gamă largă de domenii – de la tehnologii avansate şi cercetare-dezvoltare, până la industrii strategice, convergenţă regională şi sprijin pentru antreprenoriatul românilor din diaspora. Bugetul total al schemelor cu alocări clar definite este de 3,95 miliarde de euro, iar estimările sugerează că suma totală ar putea ajunge la aproximativ 5 miliarde de euro, dacă includem şi instrumentul dedicat investiţiilor strategice de mari dimensiuni”, se precizează în analiză.

Un element de noutate absolută este cadrul dedicat finanțării proiectelor cu impact major, cele care depășesc 200 de milioane de euro. „Acest instrument, aşteptat de mult timp de mediul investiţional, răspunde unei lacune a politicii industriale din România: absenţa unui mecanism suficient de robust pentru atragerea proiectelor de tip „ancoră”, capabile să genereze valoare adăugată ridicată, să dezvolte lanţuri valorice integrate local şi să producă efecte de multiplicare la nivelul economiei”, susţine Popescu.

Experiența trecută, o garanție?

Dar nu este pentru prima dată când statul român folosește acest tip de instrumente. Datele oficiale din ultimul deceniu arată că schemele administrate de Ministerul Finanțelor au avut rezultate concrete. Peste 230 de companii au primit ajutoare de stat de peste 1,8 miliarde de euro, sprijinind investiții totale de circa 4,4 miliarde de euro și contribuind la crearea a peste 36.000 de locuri de muncă. V-ați gândit vreodată la impactul real al acestor cifre?

Cifrele arată bine, e drept.

Succesul noului pachet va depinde însă de capacitatea de implementare și de accelerarea proceselor administrative. Aici stă, de fapt, marea provocare.

Cheia succesului: implementare și criterii clare

Pentru a maximiza impactul, experții sugerează o prioritizare a domeniilor unde decalajele sunt structurale. Pe listă se află echipamentele și componentele electronice, produsele chimice și farmaceutice, mașinile și echipamentele de transport sau subsegmentele auto cu tehnologie complexă. Iar pentru ca lucrurile să funcționeze cu adevărat, sunt necesare câteva ajustări fine ale mecanismului.

„Corelarea intensităţii ajutorului de stat cu impactul net asupra balanţei comerciale, precum şi introducerea unor stimulente suplimentare pentru integrarea furnizorilor locali, ar putea direcţiona mai eficient resursele publice către proiecte cu valoare adăugată ridicată. În acelaşi timp, includerea unei componente obligatorii de modernizare tehnologică – de exemplu, un nivel minim de automatizare – ca criteriu de eligibilitate, nu doar de punctaj, ar contribui la evitarea finanţării unor investiţii cu profil low cost şi la orientarea sprijinului către transformare industrială reală. Simplificarea mecanismului de evaluare, prin reducerea criteriilor de punctaj la un set restrâns şi clar corelat cu impactul economic şi fiscal, ar putea accelera procesul administrativ şi creşte transparenţa decizională. Stabilirea unor ferestre de depunere recurente, în aceleaşi perioade ale anului, precum şi scurtarea termenelor de analiză şi plată, ar consolida predictibilitatea pentru mediul privat”, notează consultantul.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027