Intenția Guvernului de a include Poșta Română pe lista companiilor ce ar putea fi listate la bursă a declanșat un conflict deschis. În timp ce conducerea companiei salută demersul ca pe o validare a reformelor, sindicatele acuză o imagine financiară distorsionată și decizii manageriale care au costat compania zeci de milioane de lei.
Viziunea oficială: listarea ca validare a reformelor
Conducerea Poștei Române consideră inițiativa guvernamentală o confirmare a direcției strategice adoptate, orientată spre modernizare. Într-un comunicat oficial transmis vineri, compania își arată susținerea. „Acest demers reprezintă o confirmare clară a direcţiei corecte urmată de Poşta Română, care, în ultimii ani, a implementat măsuri clare de modernizare şi eficientizare. Suntem pregătiţi pentru fiecare etapă a acestui proces, având ca obiectiv principal valorificarea potenţialului companiei în beneficiul singular al statului român”, afirmă reprezentanţii companiei.
Demersul face parte dintr-o strategie mai largă a Guvernului, care vizează listarea unor pachete minoritare de acțiuni la mai multe companii de stat. Premierul Ilie Bolojan a ținut să precizeze limitele procesului. „Statul va rămâne acţionar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menţinut integral”, a explicat premierul.
Sindicatele contraatacă: profitul, o poveste propagandistică
Numai că Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii (FSPC) are o cu totul altă perspectivă. Organizația susține că realitatea financiară este prezentată selectiv, pentru a servi imaginii conducerii. „Federaţia atrage atenţia că rezultatele financiare oficiale ale companiei nu descriu o linie constantă de performanţă excepţională, ci o evoluţie oscilantă, prezentată public selectiv, în funcţie de convenienţele de imagine ale conducerii”, se arată în comunicatul sindical.
Sindicaliștii vorbesc chiar despre o „ironie amară”. Aceștia constată „cu îngrijorare” și „cu un profund sentiment de ironie amară faptul că aceeaşi conducere care a ocupat spaţiul public cu declaraţii despre ‘profituri istorice’, despre ‘cel mai bun an din istoria recentă a Poştei Române’ şi despre succes managerial excepţional vede astăzi compania inclusă pe lista societăţilor analizate public pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare”.
E drept că anul 2024 a adus un profit brut de 85,253 milioane de lei și unul net de 70,7 milioane lei. Dar hai să vedem cum arată cifrele din anii precedenți. Documentele oficiale arată un profit brut de 45,517 milioane de lei în 2021, care a scăzut la 18,855 milioane de lei în 2022 și apoi la 17,534 milioane de lei în 2023. „Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes, deşi propriile date oficiale ale companiei arată că între 2021 şi 2023 profitul brut a coborât de la peste 45,5 milioane lei la sub 19 milioane lei şi apoi la circa 17,5 milioane lei. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o performanţă lineară, stabilă şi structurală, ci despre o evoluţie fluctuantă, pe care managementul o împachetează propagandistic atunci când îi convine”, explică FSPC.
Marea problemă: 20 de milioane de lei pierdute
Dincolo de profiturile fluctuante, sindicatele aduc în discuție o decizie managerială cu impact major: renunțarea la mecanismul de compensare a costului net al serviciului universal pentru perioada 2020-2024. O decizie asumată intern, nu impusă din exterior. „Aşadar, nu vorbim despre o compensaţie refuzată de stat, nu vorbim despre o imposibilitate juridică externă, ci despre o opţiune asumată de companie, care a intrat singură într-un ciclu de desemnare cu plafon de compensare zero”, precizează comunicatul.
Cifrele sunt clare.
În anii anteriori, când nu s-a renunțat la acest mecanism, Poșta a primit compensații totale de 20.178.157 lei (peste 4 milioane de euro) între 2017 și 2019, conform datelor oficiale ANCOM. V-ați întrebat ce s-ar fi putut face cu acești bani? Sindicaliștii au răspunsul: „Ar fi putut însemna lucrări de reabilitare pentru oficii şi centre poştale aflate într-o stare improprie, dotări logistice mai bune pentru salariaţii din teren, bugete de formare profesională reale, programe de perfecţionare, resurse pentru sănătate şi securitate în muncă, reducerea presiunii pe bugetul de salarii şi, implicit, o capacitate mai mare de a susţine drepturi salariale şi sociale în negocierea colectivă”.
„Lozinci de autosatisfacție”
Iar responsabilitatea pentru această stare de fapt nu este doar a managementului, acuză FSPC. Sindicaliștii arată cu degetul și spre pasivitatea miniștrilor care au ignorat avertismentele. „Când ai fost avertizat şi nu ai intervenit, când ai avut pârghiile şi ai ales să nu le foloseşti, răspunderea nu mai este una morală sau politică doar în subsidiar, ci una directă pentru perpetuarea acestei stări de fapt”.
În final, viziunile rămân diametral opuse. Pe de o parte, un management care vorbește despre succes istoric, pe de altă parte, sindicate care denunță o realitate mult mai sumbră. „Când pui cap la cap toate aceste fapte oficiale, concluzia este una singură: Poşta Română nu poate fi condusă prin marketing instituţional şi lozinci de autosatisfacţie. Salariaţii au nevoie de adevăr, de răspundere managerială şi de o administrare care să nu sacrifice interesul companiei şi al lucrătorilor pentru avantajul de imagine al unor persoane trecătoare prin funcţii”, concluzionează FSPC.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportEșecul României cu Polonia, 0-6, pune în discuție apărarea și alegerea portarului
GetPonyA0 Nord ar putea primi trafic pe Lotul 3 în jurul datei de 20 octombrie. Tronsonul permite legătura cu A2
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaPoți lua Omega-3 din 7 pești, de două ori pe săptămână. Macroul regal se consumă rar
News24Susținătorii lui Călin Georgescu au primit 50 de amenzi, de 51.800 de lei, la protestele din București
