Rezultatele catastrofale ale schimbărilor climatice includ dispariția speciei umane

Foto: capital.ro
35

În cadrul unui nou studiu, publicat revista Academiei Americane de Științe, se atată că, rezultatele catastrofale ale schimbărilor climatice, inclusiv dispariția speciei umane, nu sunt luate suficient în serios de către oamenii de știință.

Astfel, cercetătorii indică și faptul că în măsura în care temperatura medie globală ar crește la peste 3 grade Celsius față de perioada preindustrială, până în 2070 vor exista consecințele sociale și politice care vor afecta în mod direct două puteri nucleare și șapte laboratoare de izolare maximă care găzduiesc cei mai periculoși agenți patogeni.

În opinia autorilor studiului, în primul rând, consecințele unei încălziri globale extreme, care este posibil să se întâmple dacă nu se iau măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, sunt „periculos de puțin studiate”.

Concret, studiul indică faptul că lumea trebuie să înceapă să se pregătească pentru posibilitatea a ceea ce experții numesc „sfârșitul climei”. Autorii studiului vor ca oamenii de știință ai ONU să investigheze riscul acestor schimbări catastrofale.

Din datele acestei noi analize, cele mai apropiate încercări de a înțelege sau de a aborda în mod direct modul în care schimbările climatice ar putea duce la o catastrofă globală au venit din cărți de știință populare, cum ar fi The Uninhabitable Earth (Pământul nelocuibil. Viata după încălzirea globală), nu din cercetările științifice de masă.

În ultimii ani, oamenii de știință din domeniul climei au studiat mai des impactul creșterii temperaturii medii globale peste pragul de 1,5°C sau 2°C față de perioada preindustrială.

 Aceste studii arată că menținerea temperaturilor apropiate de aceste niveluri, în acest secol, va genera provocări mari asupra economiilor globale, dar nu au în vedere sfârșitul umanității.

Cercetătorii s-au concentrat pe aceste scenarii de temperatură mai scăzută din motive întemeiate. Acordul de la Paris asupra climei a dus la semnarea de către aproape toate națiunile de pe Pământ a unui acord care urmărește să mențină creșterea temperaturii globale „cu mult sub” 2°C în acest secol și să facă eforturi pentru a o menține sub 1,5°C.

Așadar, este firesc ca guvernele să vrea ca oamenii de știință să arate exact ce ar însemna acest tip de schimbare, mai arată studiul. Însă același studiu precizează că nu s-a acordat suficientă atenție rezultatelor mai extreme ale schimbărilor climatice.

 În opinia sa, „Cred că este un management sănătos al riscului să ne gândim la scenariile plauzibile în cel mai rău caz și o facem atunci când vine vorba de orice altă situație, dar mai ales când vine vorba de soarta planetei și a speciilor”, a spus autorul principal al studiului, Dr. Luke. Kemp, profesor la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

Cercetătorii au descoperit că estimările impactului unei creșteri a temperaturii medii globale peste pragul de 3°C nu sunt reprezentate corespunzător în comparație cu probabilitatea lor.

Folosind modele climatice, raportul arată că, în acest tip de scenariu, până în 2070, aproximativ 2 miliarde de oameni care trăiesc în unele dintre cele mai fragile zone din punct de vedere politic ale lumii ar suporta temperaturi medii anuale de aproximativ 29°C.

Concret, „Temperaturile medii anuale de 29°C afectează în prezent aproximativ 30 de milioane de oameni din Sahara și zona de coastă a Golfului”, a declarat co-autorul studiului, Chi Xu, profesor la Universitatea Nanjing din China.

„Până în 2070, aceste temperaturi și consecințele sociale și politice vor afecta în mod direct două puteri nucleare și șapte laboratoare de izolare maximă care găzduiesc cei mai periculoși agenți patogeni. Există un potențial serios pentru efecte secundare dezastruoase”, a mai spus profesorul Chi Xu.

Studiul mai arată că nu doar temperaturile ridicate sunt problema, ci și efectele compuse și secundare, cum ar fi crizele alimentare sau financiare, conflictele sau focarele de boli cu potențial de dezastru.

 Studiul mai spune că cercetătorii ar trebui să se concentreze mai mult pe identificarea potențialelor puncte de vârf, în care creșterea căldurii declanșează un alt eveniment natural care crește și mai mult temperaturile, cum ar fi emisiile de metan din topirea permafrostului sau pădurile care încep să emită carbon în loc să-l absoarbă.

Pentru a evalua corect toate aceste riscuri, autorii studiului din revista Academiei Americane de Științe solicită Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPPC) să realizeze un raport special privind schimbările climatice catastrofale.

Cercetătorii au mai spus că studierea serioasă a consecințelor scenariilor cele mai defavorabile este vitală, chiar dacă ar putea speria oamenii.

Ei au ținut să precizeze că realizarea acestei cercetări le-ar permite oamenilor de știință să ia în considerare opțiuni de urgență, cum ar fi ingineria climatică, care ar putea implica pomparea lichidelor de răcire în atmosferă. 

Cercetătorii ar putea să efectueze o analiză de risc pentru aceste intervenții drastice în comparație cu cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Concentrarea pe scenariile cele mai defavorabile ar putea ajuta, de asemenea, la informarea publicului și ar putea face ca rezultatele să fie mai puțin probabile.

În viziunea sa, „Înțelegerea acestor scenarii plauzibile, dar sumbre, este ceva care ar putea stimula atât opinia politică, cât și pe cea civilă”, remarcă profesorul Kemp. „Am văzut acest lucru când a fost vorba de identificarea ideii unei ierni nucleare care a contribuit la forțarea multor eforturi publice, precum și la mișcarea de dezarmare nucleară din anii ‘70 și ‘80”, a mai adăugat acesta.

„Sper că dacă putem găsi mecanisme similare concrete și clare atunci când vine vorba de a ne gândi la schimbările climatice”, a mai spus profesorul Kemp.

 Pledoaria pentru studierea serioasă a unor scenarii mai extreme rezonează cu poziția multor activiști mai tineri pentru climă, care spun că deseori nu se discută în acești termeni de teama că oamenii s-ar speria într-atât încât nu ar mai acționa.

În concluzie, „Este vital să avem cercetări în toate domeniile schimbărilor climatice, inclusiv realitatea înfricoșătoare a evenimentelor catastrofale”, declară Laura Young, o activistă pentru climă, în vârstă de 25 de ani.

„Acest lucru se datorează faptului că fără adevărul deplin și toate impacturile potențiale, nu vom face alegerile informate de care avem nevoie și nu vom trece la acțiuni climatice cu suficientă presiune” a mai adăugat aceasta.

„Ani în șir, adevărul despre schimbările climatice a fost ascuns, marcat de dezinformare și evitat, iar acest lucru trebuie să se oprească acum, în special pentru generațiile tinere, care vor fi lăsate să se ocupe de consecințele anilor în care planeta va fi împinsă spre limitele sale”, a mai declarat activista Laura Young.

Sursa: Digi24.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata