Războiul din Iran și blocada aplicată asupra Strâmtorii Ormuz au declanșat o criză severă pe piața globală a îngrășămintelor. Aceste tensiuni geopolitice majore au împins accesibilitatea fermierilor la cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii explozive a costurilor la energie și al perturbării exporturilor. Securitatea alimentară internațională este acum amenințată direct, în timp ce rutele comerciale vitale rămân blocate.

Legătura directă dintre gaze și prețul la raft

Iar lucrurile devin tot mai complicate dacă privim structura costurilor. Un raport publicat de Banca Mondială indică faptul că explozia costurilor este generată în principal de un vârf al prețurilor la gazele naturale. Gazul natural funcționează ca materie primă principală pentru îngrășămintele pe bază de azot. Orice volatilitate din sectorul energetic se traduce imediat în facturi mai mari pentru producătorii agricoli de pretutindeni.

„Întrucât producția de îngrășăminte cu azot din UE se bazează în principal pe gaze naturale, creșterea costurilor la gazele naturale va avea un impact asupra costurilor de producție a îngrășămintelor. îngrășămintele reprezintă energie, așa că atunci când costurile energiei cresc, automat costurile îngrășămintelor cresc”, a declarat un purtător de cuvânt al Fertilisers Europe.

V-ați gândit vreodată cât de repede se propagă acest șoc la noi în țară? Când prețul gazului crește pe piețele internaționale din cauza conflictelor din Orient, fermierii români plătesc mult mai mult pentru fertilizanți, iar dumneavoastră veți achita o notă de plată mai mare pentru pâine sau carne la supermarketurile din București sau Cluj. Este un lanț economic de la care nimeni nu se poate sustrage.

Situația din Europa și apelul la acțiune

Dar cum stăm la nivel continental? Miniștrii europeni ai agriculturii cer acum o intervenție urgentă pentru a preveni o criză prelungită a prețurilor la alimente și pentru a proteja recoltele de cereale pentru sezonul de anul viitor, după cum a relatat marți Euronews într-o amplă analiză a piețelor agricole.

„Europa nu se confruntă cu o problemă de aprovizionare pentru sezonul actual având în vedere producția relativ ridicată a producției europene care satisface istoric aproximativ 70% din cererea europeană precum și nivelurile record de importuri în trimestrul 4 din 2025”, a explicat reprezentantul Fertilisers Europe.

E drept că cifrele imediate nu arată o penurie. „Trebuie subliniat că Europa nu se confruntă în prezent cu o problemă de aprovizionare cu îngrășăminte”, a ținut să precizeze aceeași sursă.

Numai că producătorii lucrează la o limită extrem de periculoasă. „totusi fermierii operează într-un mediu complex și se confruntă cu marje strânse. Instituțiile UE ar trebui să consolideze ajutoarele și asistența pentru fermierii europeni, asigurându-se în același timp că un astfel de sprijin nu se face în detrimentul competitivității producătorilor de îngrășăminte din UE”, a adăugat oficialul.

Presiuni globale și teama pentru viitoarele recolte

Chiar dacă Europa traversează actuala criză ceva mai bine decât alte regiuni, îngrijorările privind culturile viitoare sunt cât se poate de reale. Un reprezentant al CropLife Europe a întărit acest avertisment dur.

„Fermierii europeni operează deja sub o presiune economică și de reglementare semnificativă, iar șocurile globale pur și simplu adaugă combustibil la acest foc. Securitatea alimentară depinde de reziliență, ceea ce înseamnă să ne asigurăm că fermierii au acces în timp util la toate instrumentele de care au nevoie pentru a proteja culturile și a gestiona riscurile, chiar și în perioade de volatilitate”, a declarat oficialul.

La nivel global, deficitul lovește crunt Asia și Sudul Global. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că întreruperile de transport din Strâmtoarea Ormuz generează lipsuri majore. Regiunile cele mai afectate includ India, Bangladesh, Sri Lanka, Egipt, Sudan și diverse părți din Africa Subsahariană, unde costurile ridicate și disponibilitatea redusă apropie spectrul insecurității alimentare. Indicele prețurilor la alimente publicat de FAO a început deja să crească (reflectând perfect aceste presiuni asupra costurilor de producție).

Modelele realizate de experții de la Institutul Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI) sugerează că reducerea utilizării îngrășămintelor va duce aproape sigur la recolte mare mai mici în următorul sezon de vegetație.

Stocurile globale de cereale vor fi direct impactate.

Autonomia strategică pe termen lung

Și totuși, ce e de făcut pe termen lung? Pentru a stabiliza piața internă, strategiile europene trebuie să se schimbe radical dincolo de rezolvarea crizelor punctuale.

„Pe termen mai lung, autonomia strategică europeană în domeniul alimentar nu se poate opri la ferme sau la rafturi. Trebuie să includă intrările din amonte care fac posibilă producția de alimente”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Fertilisers Europe.

Industria cere recunoaștere oficială.

„Înaintea viitorului Plan de Acțiune pentru Îngrășăminte, am cerut Comisiei Europene să recunoască industria europeană a îngrășămintelor drept un pilon strategic al autonomiei strategice a UE”, a mai adăugat acesta.

Banca Mondială notează clar că reducerea aplicării de îngrășăminte astăzi ar putea prelungi durata crizei actuale a sărăciei. Fără o stabilizare a piețelor energetice și o refacere a lanțurilor de aprovizionare, efectele secundare ale războiului din Iran asupra lanțului global de aprovizionare cu alimente se vor resimți mult timp după ce tensiunile militare imediate se vor fi atenuat pe teren.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Mondiala CropLife Europe FAO Fertilisers Europe IFPRI social