Noua decizie va intra în vigoare de la 1 noiembrie și reprezintă a patra modificare în ultimul an. Scopul este să stimuleze împrumuturile între bănci și să faciliteze transmiterea politicii monetare.
Ce schimbări aduce Banca Națională a Elveției?
Banca Națională a Elveției (BNE) a anunțat luni că modifică regulile privind dobânzile la depozitele la vedere ale băncilor comerciale. Această modificare va intra în vigoare de la 1 noiembrie și are scopul de a încuraja băncile să împrumute mai mult între ele.
Până acum, băncile primeau o dobândă de 0% pentru depozitele la vedere până la de 18 ori rezerva minimă obligatorie. Pentru sumele care depășeau acest prag, se aplica o dobândă negativă de minus 0,25%. Acum, pragul scade la 16,5 ori rezerva minimă.
- Rezerva minimă obligatorie a crescut de la 2,5% la 4% în iulie 2024
- Fără această ajustare, mai multe bănci ar fi scăpat de aplicarea dobânzii negative
- BNE a făcut patru astfel de modificări în ultimul an
Prin această schimbare, BNE dorește să mențină eficiența politicii sale monetare și să evite ca băncile să păstreze sume mari în conturile de la Banca Națională, fără să le folosească pentru a credita alte instituții financiare.
De ce contează această decizie pentru sistemul financiar?
Modificarea pragului la care se aplică dobânda negativă are un rol important în funcționarea pieței interbancare. Când băncile trebuie să plătească pentru depozitele care depășesc un anumit nivel, au un motiv în plus să împrumute acești bani altor bănci, în loc să îi țină blocați.
SNB a explicat: „Reducerea factorului de prag contracarează creșterea pragurilor cauzată de majorarea cerinței minime de rezervă începând cu 1 iulie 2024.”
Impactul asupra pieței interbancare
Maxime Botteron, economist la UBS, a declarat: „Această măsură este menită să stimuleze mai multă activitate pe piața creditelor interbancare, deoarece înseamnă că mai multe rezerve ale băncilor vor fi supuse unei dobânzi mai mici, de -0,25%.”
- Creșterea activității pe piața interbancară ajută la transmiterea eficientă a politicii monetare
- O piață interbancară activă contribuie la stabilitatea financiară
- Modificarea pragului menține presiunea asupra băncilor să folosească rezervele eficient
Fără această ajustare, există riscul ca tot mai puține rezerve să fie taxate, iar stimulentul pentru împrumuturi să dispară treptat.
Legătura cu rata SARON și efectele în economie
SARON, rata dobânzii overnight din Elveția, se calculează pe baza tranzacțiilor reale dintre bănci. Dacă băncile nu mai împrumută între ele, devine dificil să se calculeze această rată importantă.
După cum a spus Maxime Botteron: „SARON este important pentru transmiterea politicii monetare, deoarece servește drept bază pentru celelalte rate ale dobânzii din economie.”
- SARON influențează creditele ipotecare și depozitele de economii
- Băncile folosesc această rată pentru a stabili costurile de împrumut
- O piață interbancară dinamică susține stabilitatea economică
În trecut, scăderea tranzacțiilor interbancare a dus la ajustări similare. Acum, BNE acționează preventiv pentru a evita problemele de calcul și transmitere a politicii monetare.
Ce se poate întâmpla pe viitor?
BNE a subliniat: „Ajustarea factorului nu are niciun impact asupra poziției actuale a politicii monetare.” Rata de politică monetară rămâne la 0%. Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă ca banca să intervină din nou dacă piața interbancară își reduce activitatea.
Maxime Botteron a avertizat: „Dacă pragul nu se coboară, la un moment dat rezervele băncilor nu ar mai fi supuse ratei negative și băncile nu ar avea niciun stimulent să se împrumute între ele.”
În lunile următoare, va fi important de urmărit cum evoluează SARON și volumul tranzacțiilor între bănci. Decizia BNE ar putea influența modul în care băncile gestionează rezervele și cum se transmit schimbările de politică monetară în economie.
Schimbarea anunțată de BNE arată cât de atent monitorizează banca centrală evoluțiile din sistemul financiar și cât de rapid poate ajusta regulile pentru a menține stabilitatea și eficiența politicii monetare. Rămâne de văzut dacă această măsură va avea efectele dorite pe termen lung.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News



