Cablu de 1.200 km sub Marea Neagră: Acordul cheie România-Georgia, semnat

Un cablu energetic de 1.200 de kilometri. Direct pe fundul Mării Negre. Proiectul gigantic, care va lega România de Caucaz, a intrat oficial într-o nouă fază după ce Transelectrica a semnat un acord cheie cu operatorul de transport din Georgia, conform unui comunicat citat de Mediafax. E un pas decisiv pentru o construcție strategică a Europei.

Documentul s-a parafat la București. Acesta stabilește cum vor colabora Transelectrica și Georgian State Electrosystem (GSE) pentru a construi interconectarea prin curent continuu de înaltă tensiune (HVDC). Cele două companii de stat își vor coordona eforturile pentru absolut tot: planificare, studii tehnice și marine, evaluări de mediu, dar și pentru a atrage finanțare și a se reprezenta la nivel european.

„Autostrada energetică” a Europei prinde contur

Proiectul nu e o simplă idee pe hârtie. Deloc. A trecut deja de faza studiilor de fezabilitate și figurează în planurile europene de dezvoltare a rețelei energetice (TYNDP) pentru 2022 și 2024, iar acum se țintește includerea în ediția din 2026. Recunoașterea importanței sale a venit și de la Bruxelles, proiectul fiind inclus pe lista Proiectelor de Interes Mutual (PMI) ale Uniunii Europene în luna decembrie 2025, o decizie care îi deschide calea către proceduri accelerate și posibile finanțări. O formalitate birocratică? Poate, dar una esențială. Semnătura de acum arată că s-a trecut de la vorbe la fapte.

Miza reală: securitate și energie verde pentru UE

Dincolo de tehnică, miza e strategică. Ștefăniță Munteanu, șeful Transelectrica, a subliniat că acest pas consolidează poziția țării noastre în regiune. „Colaborarea strânsă cu Georgian State Electrosystem consolidează rolul României ca nod energetic regional și sprijină obiectivele europene privind securitatea energetică, integrarea piețelor și tranziția către energie verde”, a declarat Munteanu. Acordul se leagă direct de Parteneriatul Strategic semnat în decembrie 2022 de guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, un plan ambițios pentru transportul energiei verzi din zona caspică spre inima Europei. Surprinzător sau nu, acest cablu ar putea schimba fundamental harta energetică a continentului.

Nu e singurul cablu. Ce este „Coridorul Verde”?

Memorandumul proaspăt semnat este doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare. Transelectrica este deja implicată, alături de omologii din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, în proiectul denumit „Coridorul Verde”. Pentru acest demers a fost înființată acum un an o companie de proiect dedicată, un joint-venture înregistrat în România la ONRC. Numele oficial: GECO POWER COMPANY – GREEN ENERGY CORRIDOR POWER COMPANY SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ. Actele s-au semnat la Palatul Victoria pe 3 septembrie 2024, în prezența oficialilor din cele patru state partenere.

Un viitor conectat sub Marea Neagră

Ce înseamnă concret acest coridor? Un cablu submarin de înaltă tensiune, lung de 1.200 de kilometri, care va lega Georgia de România. Practic, o poartă deschisă pentru energia electrică din Azerbaidjan către piața europeană, via Ungaria. Reprezentanții operatorului național au concluzionat că, prin acest demers, „Transelectrica își reafirmă angajamentul pentru cooperare regională, dezvoltarea infrastructurii critice de transport al energiei electrice și consolidarea poziției României în arhitectura energetică europeană”. Viitorul Europei se construiește, iată, și pe fundul mării.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratamentRevista IoanaPoți lua Omega-3 din 7 pești, de două ori pe săptămână. Macroul regal se consumă rarNews24G7 anunță eliberarea rezervelor de petrol după ce Trump a amenințat Europa cu blocarea exporturilor de motorinăDolce SportBurleanu și-a pus mâinile în cap la Varșovia. 1.000 de suporteri i-au cerut demisiaGetPonyAmenda pentru lipsa RCA poate fi redusă la aproximativ 500 de lei, potrivit CapitalBravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele