Daniel Mischie, CEO City Grill Group, avertizează că 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii din România ar putea ieși din piață în următoarele 6-18 luni. Această situație este cauzată de o combinație de presiune fiscală, costuri salariale în creștere și incertitudine politică și fiscală. Pentru o industrie cu o cifră de afaceri de aproape 7,8 miliarde de euro, semnalul nu indică o lipsă de clienți, ci o comprimare a profitabilității până la un punct în care multe afaceri nu mai pot absorbi șocurile.

Procentul de 15-25% reprezintă un segment semnificativ din zona cea mai fragilă a pieței, într-un interval definit de 6-18 luni. Diferența față de anii 2022-2023 este clară: City Grill nu mai înregistrează creșteri cu două cifre, iar datele INS invocate de companie arată un declin de aproximativ 10% al frecvenței ieșirilor la restaurant în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025.

Pentru antreprenorii din HoReCa, implicația practică este că riscul principal s-a mutat din zona traficului în zona contului de profit și pierdere. Restaurantele care operează cu marje deja reduse sunt expuse simultan la un TVA mai mare, la costuri mai ridicate cu forța de muncă și la o cerere afectată de scăderea puterii de cumpărare, într-o economie descrisă drept aflată într-o recesiune ușoară, cu creștere sub 1% în 2024 și 2025.

Efectul probabil pentru piață este consolidarea. Dacă o parte dintre operatorii mici și mijlocii se închid, grupurile mari, cu capacitate de eficientizare și un mix de produs mai bine controlat, pot câștiga cotă de piață fie organic, fie prin extindere în spațiile rămase libere. În paralel, statul riscă pierderi din contribuții fiscale și din piața muncii, exact într-un sector unde rulajele sunt mari, chiar dacă marjele sunt reduse.

Majorarea TVA lovește direct liniile cu rotație mare și marjă redusă

Daniel Mischie a legat explicit riscul de închidere de modificările fiscale recente. TVA-ul pentru alimentație a crescut de la 9% la 11%, iar pentru băuturile alcoolice, cafea și sucuri la 21%. Pentru restaurante, impactul nu este uniform: produsele cu frecvență mare în bon și cu sensibilitate ridicată la preț devin mai greu de ajustat fără pierdere de volum.

„Există un risc real ca în următoarele 6-18 luni, 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii să se închidă, într-o piață care înseamnă, la nivel național, aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri.”

În explicațiile sale, Daniel Mischie, CEO City Grill Group, a descris o presiune cumulată asupra modelului economic al restaurantelor: „Pe de o parte avem presiunea fiscală cumulată: creșterea TVA de la 9% la 11% pentru alimentație, cu băuturile alcoolice, cafeaua și sucurile la 21%, care afectează direct marja unui sector ce lucrează deja cu marje mici. Apoi, există un risc asociat costului forței de muncă, în creștere fără o creștere proporțională a puterii de cumpărare a consumatorului final. Și, desigur, incertitudinea fiscală și politică, care blochează deciziile de investiție pe termen lung. Nimeni nu deschide un restaurant nou cu încredere deplină când nu știe ce regulă fiscală va intra în vigoare peste șase luni.”

Pentru un investitor sau operator, mesajul este clar: expunerea cea mai mare nu mai ține doar de trafic, ci și de elasticitatea prețului final. Dacă majorările de cost nu pot fi transferate integral în meniu, EBITDA se comprimă. Dacă sunt transferate prea rapid, volumul riscă să scadă într-un consum deja fragil.

Potrivit Forbes, City Grill observă deja o schimbare de ritm în piață, chiar dacă grupul rămâne pe plus. Acest detaliu contează pentru evaluarea sectorului: dacă un operator mare, cu branduri multiple și flexibilitate comercială, resimte încetinirea, presiunea asupra operatorilor mai mici poate fi mai puternică.

Scăderea traficului cu aproximativ 10% schimbă ecuația preț-volum

Daniel Mischie a declarat că ieșirile la restaurant sunt mai rare, iar corecția este vizibilă și în datele INS. „Nu mai avem condiții favorabile, ca acum doi-trei ani. Simțim semnele diferențiat, de la brand la brand. Ceea ce se întâmplă este o normalizare după câțiva ani de creștere rapidă. Vedem o ușoară scădere a frecvenței ieșirilor la restaurant, confirmată și de datele INS, care arată un declin de aproximativ 10% în primul trimestru din 2026 față de anul anterior. Noi, ca grup, rămânem pe plus, dar nu mai vorbim de creșterile cu două cifre din 2022-2023.”

Comparația cu 2022-2023 este relevantă tocmai pentru că schimbă baza de planificare. Într-o piață în care creșterile cu două cifre dispar și traficul scade cu aproximativ 10% față de anul anterior, bugetele de expansiune și ipotezele de pricing trebuie recalibrate. Iar pentru operatorii finanțați agresiv sau cu costuri fixe mari, fiecare punct pierdut din frecvență se vede rapid în cash flow.

Mischie a delimitat și tipul actual de dificultate față de șocurile anterioare din industrie. Nu mai este o criză de cerere, ca în 2008-2009, și nici una de ofertă, ca în 2020, ci una de marjă.

„În 2008-2009 a fost o criză de cerere. Oamenii nu mai aveau bani de ieșit. În 2020 a fost vorba despre o criză de ofertă. Exista cerere, dar nu puteai deschide ușa. Însă, ce se întâmplă acum este o criză de marjă. Cererea există, ușile sunt deschise, terasele sunt pline vara, dar costurile, de la fiscalitate la utilități și forță de muncă, erodează profitabilitatea mai repede decât poți ajusta prețurile fără să pierzi clientul. Este o criză silențioasă, care nu se vede în sală, ci în contul de profit și pierdere. Tocmai de aceea este mai periculoasă pentru un antreprenor care nu știe să-și citească cifrele. Poți avea restaurantul plin și marja tot în scădere.”

Pentru managementul operațional, aceasta mută accentul dinspre simpla ocupare a sălii spre randamentul pe interval orar, structura de bon și controlul costurilor. Un restaurant plin nu mai este, de unul singur, un indicator suficient de sănătate financiară.

City Grill răspunde prin eficientizare și investiții selective, nu prin expansiune accelerată

Grupul declară că își menține creșterea prin eficientizare și mix de produs. Strategia este una defensivă, dar cu elemente de ofensivă comercială în unitățile unde traficul poate fi stimulat fără discountare generalizată.

Daniel Mischie a detaliat instrumentele folosite: „Meniul zilei a încetat să mai fie o simplă promoție și a devenit un instrument activ de management al traficului, mai ales în zilele și orele cu trafic redus. Este unul dintre cele mai eficiente instrumente comerciale ale grupului anul acesta. Am investit în autonomia echipelor locale, pentru ca fiecare restaurant să poată reacționa rapid la realitatea sa specifică, fără să aștepte decizii centralizate care vin prea târziu. De asemenea, continuăm campaniile și evenimentele pe terase, diferențiat. Pentru conceptele tinere, Pescăruș, City Grill, Buongiorno, Aubergine, Marty, mizăm pe o comunicare rapidă și vizuală. Pentru restaurantele cu tradiție, Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor, Hanu’ lui Manuc, ne bazăm pe poveste și autenticitate.”

Și alocarea de capital rămâne selectivă. O cafenea-bistro a fost inaugurată în incinta Cazinoului din Constanța, municipiul Constanța, județul Constanța, printr-o investiție de aproximativ 600.000 de euro, într-o clădire redeschisă publicului în mai 2025. Semnalul pentru piață este că expansiunea nu a fost oprită complet, dar trece prin filtre mai stricte de localizare, concept și probabilitate de monetizare într-un mediu cu vizibilitate redusă asupra fiscalității și consumului.

Pentru următoarele 6-18 luni, indicatorul de urmărit în HoReCa rămâne capacitatea operatorilor de a proteja marja într-o piață de aproape 7,8 miliarde de euro, care încă generează trafic, dar penalizează rapid orice model de business fără flexibilitate pe preț, cost și mix de vânzări.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
City Grill Group daniel mischie HoReCa restaurante TVA