Costuri de împrumut în Europa la maxime de 15 ani după şocul inflaţiei

Costurile de împrumut ale ţărilor din Europa au atins cele mai ridicate cote din ultimii 15 ani, pe fondul pregătirilor investitorilor pentru o nouă rundă de majorări ale dobânzilor. Băncile centrale par gata să reacționeze la valul de inflație revitalizat de războiul din Orientul Mijlociu, iar efectele se văd deja în buzunarele guvernelor.

Polonia, primul semnal de alarmă

După un efort lung și greu, Polonia reușise să aducă inflația la 2,1% în ianuarie și februarie, exact la ținta băncii centrale, coborând de la un vârf de peste 18% atins în februarie 2023. Numai ca în martie, după o lună de conflict în Golful Persic în care preţurile petrolului și gazelor au explodat, inflaţia anuală a sărit la 3%, conform datelor preliminare. E drept că accelerarea a fost mai domoală decât scenariul pesimist de 3,6% anticipat de unii analiști, dar șocul este clar.

Si criza din Golf nu a adus doar scumpiri, ci și costuri mai mari pentru datoria de stat. Luni, randamentul obligaţiunilor suverane poloneze cu scadenţa la 10 ani a ajuns la aproape 6%, în condițiile în care la începutul lunii martie, înainte de atacul asupra Iranului, era de doar 4,9%. O asemenea creştere într-o singură lună este considerată mare de către orice investitor.

Unda de șoc ajunge în zona euro

Ce se întâmplă în Polonia este valabil pentru toată Europa de Est, dar nici marile economii occidentale nu sunt ferite. Inflaţia a sărit în sus în martie şi în zona euro. V-ați fi așteptat la altceva? Scumpirile au accelerat în toate economiile mari, cu excepția notabilă a Italiei.

În Germania, inflaţia a urcat de la 2% la 2,8%, în Franţa a sărit de la 1,1% la 1,9%, iar Spania a înregistrat o creștere de la 2,5% la 3,3%. Dacă băncile centrale naționale din afara zonei euro pot acționa punctual, Banca Centrală Europeană trebuie să acționeze în interesul comun, ceea ce nu de puține ori înseamnă alegerea răului cel mai mic pentru întregul bloc monetar.

Energia, motorul principal al scumpirilor

Cifrele vorbesc de la sine.

Datele Eurostat arată că în martie, în zona euro, cel mai puternic a accelerat inflaţia anuală la energie, de la o contracţie de -3,1% în februarie la o creştere de 4,9%. În Polonia, situația este și mai clară: preţurile carburanţilor au crescut în martie cu 15,4%, iar faţă de acum un an, acestea sunt cu 8,5% mai mari. Spre comparație, în februarie erau cu aproape 8% mai mici în raport cu aceeași lună a anului trecut. De obicei, scumpirea energiei dă tonul scumpirilor generalizate.

Datoria publică devine o povară tot mai grea

Iar când inflaţia creşte, investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta guvernele, pentru a-și proteja capitalul. Rezultatul? Costurile de împrumut au atins cele mai ridicate cote din ultimii 15 ani. Yieldurile obligaţiunilor germane şi franceze cu scadenţa la 10 ani au urcat la cele mai mari niveluri din 2011 încoace. În Europa de Est, Ungaria se împrumuta ieri la un cost de 7,3%, cel mai mare din regiune. România este imediat în spate.

Ce urmează? Incertitudine maximă

Până la urmă, unde se va opri inflația? Prognozarea traiectoriei a devenit din nou extrem de incertă, după cum explică și publicația de business Rzeczpospolita. Motivele sunt multiple:

Sunt posibile diverse scenarii privind evoluția evenimentelor din strâmtoarea Ormuz.
Durata şi efectele măsurilor antiinflaţie luate de guverne sunt, de multe ori, greu de anticipat.
Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât efectele pe termen lung (resimțite cu întârziere în tarifele la electricitate și gaze) vor fi mai dureroase.

Economiștii de la PKO BP estimează că îngrăşămintele mai scumpe şi preţurile mai mari ale combustibililor vor duce la creșterea prețurilor alimentelor, dar acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, abia după recolta de anul acesta (ceea ce oferă un mic răgaz).

În acest peisaj, randamentele obligațiunilor României s-au situat la 7,2%. Țara noastră are deja cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News