Creditarea privată a urcat la 465 miliarde de lei în mai 2026. Cum se mută finanțarea companiilor din lei în valută

Creditul neguvernamental din România a ajuns la 465 miliarde de lei la finalul lunii mai 2026, după un avans de 1,6% față de aprilie și de 7,7% comparativ cu mai 2025. Structura creșterii este însă mai relevantă decât ritmul agregat: finanțarea companiilor se mută accelerat spre valută, în timp ce creditul în lei pentru firme continuă să se contracte.

Dincolo de anunț, diferența de comportament este abruptă. Creditul în lei, care reprezintă aproape două treimi din totalul finanțărilor, a crescut cu doar 3,2% față de mai 2025, mult sub ritmul de 7,7% al întregului sold. În același interval, creditul în valută exprimat în lei a avansat cu 18,1%, adică de peste cinci ori mai rapid decât componenta în lei. La nivel lunar, soldul creditului în valută a urcat cu 4,1% în mai 2026, față de doar 0,3% pentru creditul în lei.

Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: accesul la capital există, dar tot mai puțin în moneda locală. Asta schimbă ecuația de finanțare pentru companiile care încasează preponderent în lei, fiindcă o datorie în valută introduce risc de curs și face mai sensibilă marja operațională la orice depreciere a leului. Pentru firmele cu EBITDA deja comprimată de costuri salariale mai mari și de o activitate mai slabă în servicii, această mutare poate împinge investițiile noi în plan secund.

Datele arată două piețe de credit care merg în direcții diferite. Populația continuă să tragă în sus finanțarea în lei, în timp ce companiile pierd teren tocmai pe acest segment. Creditarea populației în lei a crescut cu 9,3% față de mai 2025, până la 197,2 miliarde de lei, un ritm peste cel al creditului total și aproape triplu față de avansul de 3,2% al întregului portofoliu în lei. Iar creditarea în lei acordată companiilor și altor sectoare neguvernamentale a scăzut cu 5,8% în ritm anual, până la 113,9 miliarde de lei.

Firmele cresc expunerea valutară exact când finanțarea în lei se restrânge

Cea mai puternică mișcare vine din zona finanțărilor în valută acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare. Acest sold a urcat la 139,3 miliarde de lei în mai 2026, în creștere cu 22,6% față de mai 2025 și cu 4,5% față de aprilie. Raportat la scăderea de 5,8% a creditării în lei a companiilor, diferența de dinamică depășește 28 de puncte procentuale, suficient cât să schimbe profilul de risc al unei părți importante din finanțarea corporativă.

Pentru antreprenori și directori financiari, implicația practică nu este doar costul nominal al împrumutului. Numai că o finanțare în valută devine eficientă mai ales acolo unde fluxurile de numerar sunt tot în valută sau indexate indirect la euro. În absența acestui hedge natural, volatilitatea cursului poate eroda rapid beneficiul de dobândă și poate afecta capacitatea de rambursare. Riscul este mai mare pentru IMM-uri, exact segmentul lovit de creșterea insolvențelor și de condiții de creditare mai stricte.

Finanțarea companiilor nefinanciare a fost înăsprită pentru al șaptelea trimestru consecutiv, iar asta explică o parte din reorientare. Băncile au interes mai mare pentru plasamente cu cerere mai bună și profil de rambursare mai predictibil, în timp ce multe firme locale operează cu spațiu tot mai mic pentru investiții. Când cifra de afaceri slăbește în servicii, iar costul salarial urcă, presiunea cade direct pe EBITDA și pe capacitatea de a susține credite noi în lei din cash flow curent.

Pe baza datelor de la ZF, populația rămâne componenta care stabilizează portofoliul în moneda locală, însă acest sprijin nu compensează retragerea companiilor din creditul corporate în lei. Pentru bănci, combinația este mixtă: creditele retail în lei au un profil de cerere mai robust, dar economia reală pierde din investițiile finanțate local, ceea ce poate încetini formarea de capital în trimestrele următoare.

Creșterea creditului total ascunde o compoziție mai fragilă pentru economia internă

Un sold total mai mare al creditării este, izolat, un semnal favorabil. Dar compoziția actuală ridică o problemă de calitate a creșterii. Creditul în lei pentru populație de 197,2 miliarde de lei susține consumul și poate menține activitatea în sectoarele expuse cererii interne. Iar dacă această dinamică de 9,3% se menține peste ritmul agregat al creditului, retailul și serviciile orientate spre consum ar putea vedea un suport temporar al veniturilor.

Dar efectul macro nu este simetric. Scăderea la 113,9 miliarde de lei a creditării în lei pentru companii înseamnă mai puțin capital pentru stocuri, extindere, automatizare sau cofinanțare a investițiilor. Într-o economie în care o parte mare din costuri și venituri rămâne denominată în lei, reducerea acestui canal poate frâna mai tare decât ajută avansul consumului. Mai ales în sectoarele cu marje deja sub presiune.

Și portofoliul populației în valută continuă să se reducă, ceea ce limitează riscul valutar pe retail. Soldul creditării în valută pentru populație a scăzut cu 12,5% față de mai 2025, până la 14,6 miliarde de lei, păstrând o pondere redusă. Cu alte cuvinte, transferul riscului de curs se vede astăzi mai ales în bilanțurile companiilor, nu în gospodării.

Un alt semnal de urmărit este concurența pentru resurse între sectorul privat și stat. Soldul creditului guvernamental a urcat la 283,3 miliarde de lei la finalul lunii mai 2026, cu 1,7% peste aprilie și cu 8,8% peste mai 2025. Ritmul anual este peste cel de 7,7% al creditului neguvernamental, ceea ce indică o cerere publică de finanțare care crește mai repede decât cea privată agregată.

Pentru trimestrele următoare, punctul critic nu este dacă soldul total al creditului mai crește, ci dacă finanțarea corporate în lei se stabilizează. Dacă nu, economia ar putea intra într-o fază în care consumul este susținut de populație, dar investiția locală rămâne dependentă de valută și mai vulnerabilă la curs. La finalul lunii mai 2026, diferența dintre cele două motoare era deja vizibilă în bilanțuri: 197,2 miliarde de lei credite în lei pentru populație, față de 113,9 miliarde de lei credite în lei pentru companii și 139,3 miliarde de lei credite în valută pentru firme.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24PNL și USR contestă la CCR desemnarea șefilor interimari ai televiziunii publiceDolce SportNovak Djokovic câștigă la Beijing trofeul cu numărul 102, după abandonul lui Alex de MinaurGetPonyÎncărcarea mașinii și pompa de căldură. Cum se verifică puterea aprobată a caseiBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaTinerii din generația Z amână relațiile, deși își doresc apropiere. Ce rol are viața onlineRevista IoanaCum amenajezi o grădină de ploaie care adună apa din curte, la cel puțin 3 metri de casă