Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a ajustat în primul trimestru din 2026, coborând la 5,338 miliarde de euro comparativ cu cele 6,153 miliarde înregistrate în aceeași perioadă din 2025. Dincolo de această aparentă ameliorare, datele agregate maschează o creștere accelerată a datoriei externe totale, care a depășit un nou prag istoric de 231 de miliarde de euro.

Miza reală pentru investitorii instituționali și mediul corporativ rezidă exact în dinamica fluxurilor de capital. Scăderea investițiilor străine directe cu aproape o treime indică o prudență crescută a nerezidenților privind alocarea de capital în economia locală, o mișcare ce pune presiune directă pe finanțarea prin instrumente de datorie.

Corecția deficitului comercial și frânarea investițiilor

Și totuși, cum s-a ajuns la această structură a balanței macroeconomice? Privind retrospectiv, corecția importurilor a fost principalul motor al evoluției (spre deosebire de anii precedenți când doar serviciile atenuau dezechilibrul). O analiză a datelor publicate recent de Forbes arată că balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 977 milioane de euro, în timp ce balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro.

Iar tabloul investițional confirmă o retragere parțială a capitalului străin. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat doar 1,130 miliarde de euro în intervalul ianuarie-martie 2026, o scădere abruptă de la cele 1,635 miliarde de euro atrase în primul trimestru din 2025. Din această sumă, participațiile la capital au reprezentat 1,461 miliarde de euro.

Cifrele brute spun o poveste destul de clară.

Creditele intragrup au marcat o valoare netă negativă de 331 milioane de euro, semnalând retrageri de lichiditate către companiile-mamă.

Nota de plată a datoriei externe

Dar acoperirea deficitului din surse negeneratoare de dobânzi scade abrupt, deci cine susține nota de plată reală a economiei? Răspunsul se regăsește în datoria externă totală, care a urcat cu 3,062 miliarde de euro în doar trei luni.

Datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la finalul lunii martie, reprezentând 79% din total. Pe segmentul expunerilor pe termen scurt, obligațiile au atins nivelul de 48,678 miliarde de euro, marcând o creștere de 1,1% față de finele anului 2025.

Adevăratul test pentru stabilitatea macroeconomică va fi gestionarea acestor scadențe pe termen scurt în trimestrele următoare. Fără un reviriment rapid al investițiilor străine directe, finanțarea deficitelor va depinde exclusiv de capacitatea Trezoreriei de a atrage capital de pe piețele externe la randamente sustenabile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR datoria externa deficit cont curent investitii straine