Sistemul european de plăți se află în pragul celei mai mari transformări din ultimele decenii. Un euro digital ar putea fi disponibil pentru tranzacțiile de retail până în 2029, însă o luptă dură între autoritățile de la Bruxelles și băncile comerciale blochează momentan drumul. Miza este uriașă, având în vedere că giganții americani Visa și Mastercard controlează 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere.

Miza suveranității și impactul direct

Proiectul susținut de Banca Centrală Europeană (BCE) presupune crearea unui portofel digital pentru utilizatori. Acesta va avea o limită de cheltuieli încă nedefinită, va funcționa atât online, cât și offline, iar tranzacțiile vor fi concepute pentru a nu putea fi urmărite. Dar de ce atâta grabă la nivel politic? Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și abordarea sa ostilă față de politica externă și comerț au accelerat masiv dezbaterea. Liderii UE au stabilit deja la mijlocul lunii martie un termen limită clar pentru a aproba legislația înainte de sfârșitul anului 2026.

Iar această tranziție nu va ocoli deloc piața locală. Când deciziile europene vor impune obligativitatea acceptării noului format digital, comercianții din România, de la marile lanțuri de supermarketuri până la magazinul de cartier, vor trebui să își adapteze terminalele de plată. Dumneavoastră, ca utilizatori ai cardurilor emise de bănci precum BCR, BRD sau Banca Transilvania, ați putea avea o alternativă directă, garantată de statul european, la sistemele private actuale. Până la urmă, Europa vrea să își controleze propriii bani, în timp ce Statele Unite avansează o legislație pentru a oferi monedelor stabile private o bază de reglementare, iar China a implementat deja yuanul digital la scară largă.

Războiul deschis cu sectorul bancar

Numai că băncile comerciale nu privesc deloc cu ochi buni această inițiativă. Opoziția s-a intensificat vizibil pe măsură ce legislația avansează. Într-o analiză publicată recent de Euronews, se detaliază cum industria financiară se teme de o concurență neloială din partea statului. La un eveniment al industriei desfășurat la Bruxelles la jumătatea lunii aprilie, președintele Federației Bancare Franceze, Daniel Baal, a atacat direct proiectul.

„Euro digital de retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”, a declarat acesta.

Platforma europeană de plăți Wero, susținută de marile bănci, manifestă o reticență similară. CEO-ul său, Martina Weimert, a recunoscut utilitatea pentru plățile offline. Ea a avertizat însă că statutul de mijloc legal de plată ar crea o „distorsiune a concurenței”. E drept că obligativitatea comercianților de a accepta moneda digitală exact la fel cum acceptă numerarul fizic sperie jucătorii privați.

Argumentul bunului public

Susținătorii proiectului consideră însă că băncile ratează complet esența discuției. Peter Norwood, cercetător la Finance Watch (un ONG european axat pe reformarea finanțelor în interes public), a oferit o perspectivă radical diferită. „Este ca și cum numerarul nu ar exista, iar industria ar argumenta că este nedrept pentru că comercianții trebuie să îl accepte, iar utilizatorii nu plătesc nicio taxă”, a explicat specialistul.

„Numerarul este un bun public. Acesta este lucrul pe care euro digital este menit să îl păstreze în era digitală.”

Dacă ne gândim bine, cum ar putea un sistem alternativ să funcționeze fără adopție pe scară largă? Norwood a punctat exact această vulnerabilitate a proiectului: „Dacă comercianții nu trebuie să îl accepte, nu va avea o rată mare de adoptare și nu va asigura disponibilitatea continuă a banilor publici”.

Cifrele vorbesc de la sine.

BCE încearcă să calmeze tensiunile promițând că băncile comerciale vor acționa ca furnizori finali de servicii și vor fi compensate. Totuși, îngrijorările nu vin doar din zona bancară, ci și de la activiștii pentru confidențialitate, care se tem că o monedă digitală de stat ar oferi guvernelor o vizibilitate fără precedent asupra cheltuielilor cetățenilor.

Omul care ține cheile proiectului

Soarta legislației depinde acum în mare măsură de Fernando Navarrete Rojas, un europarlamentar spaniol de centru-dreapta din partea Partidului Popular European (PPE). El gestionează dosarul în Parlamentul European, singura instituție UE care nu l-a avansat încă. Fost director de finanțe la Institutul Oficial de Credit din Spania, Navarrete preferă clar soluțiile sectorului privat, pe care le-a descris drept „mult mai eficient”.

La evenimentul organizat de Federația Bancară Franceză, spaniolul a fost extrem de sincer cu privire la scepticismul său. „Îmi pare rău că am început poate cu părțile nu cele mai urgente ale clădirii”, a spus el referitor la proiect. Mai mult, a numit statutul de mijloc legal de plată o „armă atomică” ce ar putea distruge alternativele private. „Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să îl folosești”, a avertizat europarlamentarul.

Și lucrurile au devenit și mai complicate în spatele ușilor închise. Conform surselor familiare cu negocierile, Navarrete a folosit întâlnirile pentru a încetini procesul, militând pentru limitarea monedei exclusiv la utilizarea offline, pentru a proteja Wero, Visa și Mastercard. „Nu mergem nicăieri”, a fost mesajul la finalul mai multor ședințe. Ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, a transmis un mesaj tăios în februarie, afirmând că cei care se opun proiectului dăunează Europei. Pana la urma poziția privind utilizarea exclusiv offline a fost eliminată din text, iar comisia parlamentară urmează să voteze la sfârșitul lunii iunie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Centrală Europeană Fernando Navarrete Rojas MasterCard Parlamentul European Visa