Deficitul comercial al României a urcat cu 15,3% în 2024, atingând un record de 33,3 miliarde de euro. Doar pe segmentul de alimente și animale vii, gaura este de 5 miliarde de euro, o majorare de 50% într-un singur an, în ciuda potențialului agricol uriaș al țării. O parte consistentă din problemă vine de la giganți internaționali care tratează România exclusiv ca pe o piață de desfacere.
Giganții care adâncesc gaura
Cum vine asta? Ei bine, unii dintre cei mai mari jucători din industria bunurilor de larg consum, precum Nestlé, L’Oreal, Mars, Ferrero și Colgate-Palmolive, generează României un deficit comercial de peste 1 miliard de euro. Această valoare reprezintă suma cifrelor de afaceri ale companiilor în 2024 (cele mai recente date publice), deoarece nu există informații transparente privind valoarea exactă a importurilor. E drept că valoarea la care bunurile sunt importate poate fi mai mică, dar datele nu sunt disponibile.
Ce au în comun toți acești giganți? Nu au producție în România. Au doar operațiuni de import și distribuție. Iar produsele lor, de la dulciuri și cosmetice la hrana pentru animale, vin din fabrici din Ungaria, Cehia sau Polonia. Practic, văd piața locală drept una unde banii se obțin facil, nu una propice pentru investiții în producție.
Paradoxul românesc: grâu contra biscuiți
România, a șasea putere agricolă a Uniunii Europene după suprafața exploatată de aproape 13 milioane de hectare, trăiește un paradox economic dureros. Exportăm materie primă ieftină și importăm produse finite scumpe. Spre exemplu, în 2024 am avut un excedent de 1,3 miliarde de euro din exportul de grâu. Numai că importurile de dulciuri și snackuri au generat, în schimb, un deficit de aproape 1 miliard de euro.
Cifrele sunt clare.
Situația este similară și în alte sectoare. Pe zona de carne de porc, România produce doar 20% din necesarul intern, ceea ce duce la un deficit anual de peste 1 miliard de euro, conform studiului „Consolidarea producţiei naţionale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României“, un proiect al ASE realizat în parteneriat cu PENNY România.
Modelul polonez, o soluție?
V-ați întrebat vreodată de ce Polonia poate și noi nu? Călin Costinaș, un executiv cu experiență în retailul alimentar, are o explicație. „România are un deficit comercial la alimente, pe când Polonia are excedent. Polonia a reuşit această performanţă pentru că a dezvoltat campioni naţionali, dar şi pentru că a atras marile multinaţionale care au fabrici aici“, afirmă el.
Până la urmă, strategia pare să facă diferența. „Polonia a avut o strategie clară. A mizat pe produs finit, pe plus-valoare, şi nu doar la alimente. A gândit dezvoltarea pe termen lung. România trebuie să încurajeze creşterea producţiei atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ“, completează Costinaș. Soluțiile ar fi dezvoltarea unor campioni naționali și atragerea multinaționalelor să producă local, sub branduri românești sau internaționale. Există deja exemple pozitive, de la grupul Lactalis (cu mărci precum Zuzu sau Covalact) la Coca-Cola ori Pepsi.
Consumatorul s-a schimbat
O veste bună este că românii caută tot mai mult produsele autohtone. Percepția s-a schimbat radical în ultimii ani. Șerban Alexandru, acționar al Prime Beef, o companie cu fermă și abator propriu, confirmă tendința. „S-a schimbat percepţia consumatorului vizavi de produsul românesc. Dacă acum câţiva ani bunurile locale erau asociate cu proasta calitate sau cu lipsa de continuitate a calităţii, astăzi situaţia e diferită. Dacă vă uitaţi în supermarketuri, produsele româneşti sunt căutate. Există o atenţie tot mai mare şi un awareness tot mai mare al consumatorilor vizavi de calitatea şi trasabilitate a ceea ce mănâcă. Iar carnea de vită este un altfel un astfel de produs“, spune el.
Iar cererea este confirmată și de retaileri. „Există o cerere tot mai mare pentru produse româneşti şi un potenţial important încă nevalorificat în industria alimentară. Atunci când lanţurile valorice sunt integrate corect, valoarea rămâne în ţară, cu efecte directe în comunităţi, în investiţii şi în competitivitatea economiei româneşti“, adaugă Daniel Gross, CEO-ul PENNY România.
Cu cât România produce mai mult și are branduri autohtone mai puternice, cu atât cresc șansele ca deficitul comercial să scadă. Tănase Stamule, decanul FABIZ din cadrul ASE, subliniază importanța unei viziuni integrate. „Sectoarele agroalimentare strategice pot deveni un pilon real de competitivitate atunci când sunt gândite integrat, de la producţie la consum, pe baza investiţiilor pe termen lung şi a unor parteneriate responsabile între companii şi mediul universitar“.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Rareș Bogdan s-a prezentat ca martor la DNA Iași pentru audieri în ancheta privind Fănel Bogos
Dolce SportCum se decide calificarea în Liga Campionilor după două manșe și când se ajunge la prelungiri sau penalty-uri
GetPonyCe trebuie să conțină polița de asigurare și ce obligații există la plata primei și la cererea despăgubirii
BravonetShakira cere în instanță ca Gerard Piqué să vină la Miami în vacanțele scurte ale copiilor
LylaCopilul cu diabet de tip 1 poate face sport. Cum urmărești glicemia și pregătești participarea la antrenament
Revista IoanaCum îți organizezi consumul de apă, ceai și cafea pornind de la obiceiurile celor din Zonele Albastre
