Euro își pierde momentul global din cauza diviziunilor politice

Liderii europeni încearcă să consolideze moneda comună, însă divergențele politice și prioritățile diferite pun în pericol acest obiectiv. Propunerile de reformă financiară și emisiunile comune de datorie întâmpină rezistență, iar proiectul uniunii piețelor de capital avansează lent.

Ce se întâmplă când liderii europeni încearcă să întărească moneda comună într-un context plin de crize și dezacorduri politice? Rezultatul pare să fie unul dezamăgitor: progrese lente și oportunități pierdute.

De ce lipsesc activele sigure în euro?

Piața obligațiunilor din zona euro are o valoare de aproximativ 13 trilioane de dolari, mult sub cele 30 de trilioane ale pieței Trezoreriei SUA. State precum Germania refuză să emită datorii comune cu țările considerate mai riscante, ceea ce limitează opțiunile pentru investitorii globali.

• Propunerea de „obligațiuni albastre” cu garanție comună nu a avut succes în 2010
• Fondul de redresare Next Generation EU rămâne o excepție, nu o regulă
• Germania preferă să se împrumute singură pentru apărare și infrastructură

„UE nu are o piață de capital suficient de profundă”, a explicat Alfred Kammer de la FMI. Acest lucru înseamnă că investitorii globali nu găsesc suficiente opțiuni sigure pentru a-și plasa banii în euro.

Chiar dacă pandemia a determinat statele membre să accepte temporar emiterea de datorie comună, acest pas nu a devenit o practică obișnuită. Când s-a discutat despre finanțarea apărării europene prin împrumuturi comune, Germania și Franța au rămas reticente.

Un participant la discuțiile miniștrilor de finanțe ai UE a descris astfel pozițiile: „A existat susținere din partea mai multor state membre, dar Germania și Franța nu au fost convinse”.

Fragmentarea piețelor de capital

Proiectul Uniunii Piețelor de Capital a stagnat din cauza temerii statelor membre de a ceda controlul. Propunerea de a transforma Autoritatea Europeană pentru Piețe de Valori (ESMA) într-o instituție asemănătoare cu SEC din SUA a întâmpinat opoziția unor țări precum Luxemburg, Malta și Irlanda.

O posibilă soluție de compromis

Christine Lagarde a sugerat o rețea de birouri naționale sub coordonarea ESMA. „Ați putea, de exemplu, să asigurați managerii de active din Luxemburg că vor fi tratați de biroul local”, a declarat Nicolas Veron de la think tank-ul Bruegel.

Cu toate acestea, progresele rămân limitate. La summitul din iunie, liderii UE au convenit doar să promoveze educația financiară și să faciliteze investițiile individuale în titluri, fără a avansa semnificativ spre centralizarea supravegherii piețelor.

„Impresia mea este că subiectul mai dificil, acela de a acorda mai multe puteri ESMA, va fi probabil amânat pentru mai târziu”, a spus Enrico Letta pentru Reuters.

Enrico Letta a rezumat situația: „În esență, UE are dificultăți în a se concentra asupra mai multor crize simultan.” El a adăugat: „Văd o Europă divizată”.

Euro digital: întârzieri și neclarități

Proiectul monedei digitale a BCE a întâmpinat scepticism din partea băncilor și a legislatorilor. Fernando Navarrete, raportorul Parlamentului European pe acest subiect, a descris moneda digitală astfel: „Euroul digital este prezentat ca un cuțit elvețian, dar îi lipsește precizia pentru a rezolva orice problemă specifică.”

De ce întârzie acest proiect? Calendarul actual prevede aprobarea legislativă abia în 2026, iar implementarea tehnică ar putea dura încă 2-3 ani. Trei participanți la reuniunea de la Copenhaga au menționat că Lagarde și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul lent al procesului și față de faptul că euro digital nu va fi gata până la finalul mandatului său în 2027.

Băncile și parlamentarii se tem că moneda digitală ar putea afecta depozitele bancare și ar presupune costuri mari, fără un scop clar definit. Discuțiile continuă, dar pașii concreți sunt puțini.

Chiar dacă s-a ajuns la un acord privind o foaie de parcurs pentru lansarea euro digital, incertitudinile rămân mari.

Viitorul euro într-o lume multipolară

Deși euro reprezintă aproximativ 20% din rezervele globale, moneda europeană se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea yuanului chinezesc și a aurului. Un sondaj realizat de OMFIF a arătat că 16% dintre băncile centrale intenționează să își mărească deținerile de euro în următorii doi ani, însă principalele alternative la dolar par să fie aurul și, pe termen lung, yuanul.

Reprezentanta Băncii Centrale a Mongoliei, Enke Enkhjargal Danzanbaljir, a declarat: „Credem că diversificarea pentru gestionarea rezervelor valutare este foarte importantă”. Ea a adăugat: „BCE trebuie să creeze instrumente, aranjamente de swap pentru bănci centrale ca a noastră din Asia, atunci ar fi mai ușor să investim mai mult în Europa”.

Christine Lagarde rămâne hotărâtă să continue eforturile de întărire a euro. Într-un discurs recent la Paris, a spus: „Europa lucrează la asta, deși posibil prea anevoios și prea lent.”

Rămâne de văzut dacă eforturile actuale vor fi suficiente pentru ca euro să-și păstreze statutul de a doua monedă globală, în condițiile în care reformele avansează greu, iar provocările externe cresc.