„Fabricat în România” nu mai e doar un slogan. E un motor economic. Unul care injectează miliarde în economie și schimbă locul țării pe harta industrială a Europei. Să luăm un singur exemplu: Philip Morris International. Impactul total generat de companie în 2023 a fost de 10,1 miliarde de lei. Asta înseamnă 0,63% din PIB-ul întregii țări. Cifrele, prezentate de Roxana Pîntea, Director External Affairs al Philip Morris România, într-un interviu pentru HotNews, conturează o realitate economică greu de ignorat.
„Când vorbim despre dezvoltarea României, primul test este dacă impactul unei companii se vede în economie, nu doar în intenții”, subliniază Pîntea. Iar cifrele confirmă. Contribuția la PIB e doar o parte. Compania a virat la buget taxe și accize de circa 4 miliarde de lei, adică 1,6% din totalul veniturilor fiscale ale statului. Surprinzător sau nu, impactul merge mult mai departe.
Efectul de domino: cum 1 leu se transformă în aproape 5
Mecanismul economic este mai complex decât pare. Nu e vorba doar de taxele plătite. Un studiu făcut cu Strategic Thinking Group arată un efect de propagare în toată economia. „Pentru fiecare 1 RON de valoare adăugată directă, se mai generează încă 3,87 RON în restul lanțului economic”, explică Roxana Pîntea. Efectul pune în mișcare un întreg ecosistem: furnizori, servicii, logistică, dar și consumul alimentat de salariile miilor de angajați. Vorbim despre peste 1.500 de angajați direcți și un total de aproape 9.000 de locuri de muncă susținute prin efecte directe, indirecte și induse. Compania lucrează cu peste 4.300 de furnizori locali. Asta înseamnă că banii nu stau în conturile unei multinaționale, ci irigă afaceri românești, de la firme mici la companii mai mari. Este ceea ce Pîntea numește „capital cognitiv”: competențe și know-how industrial care rămân aici, în România.
De la Otopeni în Japonia. Pariul de 730 de milioane de dolari care a transformat o fabrică
România joacă un rol strategic în rețeaua globală Philip Morris International. Fabrica din Otopeni nu este o unitate oarecare. Împreună cu cele din Grecia și Italia, asigură 75% din producția globală a companiei pentru alternativele fără fum. Coincidență? Greu de crezut.
În spatele performanței stă o investiție uriașă. 730 de milioane de dolari. Injectați din 2017 pentru a transforma fabrica din temelii. Nu a fost o simplă extindere, ci „o schimbare de profil industrial”. Unitatea a devenit o platformă de producție de înaltă tehnologie, cu automatizare și procese care cer competențe complet noi. Beneficiul pentru România e concret. Se traduce în locuri de muncă specializate, standarde de calitate înalte și o industrie locală forțată să se alinieze la cerințe globale. Astfel, „Fabricat în România devine o propoziție cu greutate economică”.
Exporturi cât jumătate din grâul țării. Cum ajută România să-și acopere deficitul
Peste 90% din producția de la Otopeni pleacă la export. Produsele ajung în 54 de piețe. Pe cinci continente. Destinația include Japonia, una dintre cele mai pretențioase piețe din lume, iar valoarea totală a atins pragul de 1 miliard de euro în 2024. Pentru a pune cifra în context, Roxana Pîntea oferă o comparație directă: „vorbim de o valoare comparabilă cu aproximativ jumătate din exporturile naționale de grâu”.
Performanța asta face două lucruri. Ajută la echilibrarea balanței comerciale, o problemă structurală a țării. Și consolidează credibilitatea etichetei „Fabricat în România”. Când livrezi constant la standarde globale, devii un furnizor credibil. Pentru România, asta înseamnă o poziționare mai bună într-o Europă care își caută competitivitatea industrială.
Dincolo de fabrică. De la teatre private la start-up-uri verzi
Implicarea unei companii nu se oprește la poarta fabricii. Roxana Pîntea descrie o strategie de implicare în comunitate, axată pe proiecte care „lasă ceva în urmă”. În educație, parteneriatul cu Universitatea POLITEHNICA din București leagă mediul academic de economia reală. În antreprenoriat, programe ca Start Her Journey susțin în special femeile de afaceri. Compania sprijină proiecte sociale, precum studiul despre singurătatea vârstnicilor, dar nu neglijează nici cultura. Un exemplu este Teatrul Grivița53, primul teatru privat construit de la zero în România în ultimii 80 de ani. Toate aceste inițiative au un numitor comun: crearea de „valoare durabilă, nu doar intervenții punctuale”.
Cheia viitorului? „Regulile trebuie să aibă continuitate”
Ca acest motor economic să meargă pe termen lung, e nevoie de un singur lucru. Predictibilitate. Roxana Pîntea dă ca exemplu de bună practică calendarul multianual de accize, un model care oferă companiilor siguranța să investească, iar statului, șansa de a-și anticipa încasările. „Într-o economie cu deficit comercial structural, predictibilitatea e diferența dintre investiții care cresc exportul și investiții care se amână”. Dialogul constant și transparent dintre industrie și autorități rămâne condiția de bază. Un dialog bazat pe predictibilitate și proporționalitate. Doar așa se pot păstra și extinde platforme industriale care livrează exact ce are nevoie România: export, productivitate și know-how.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
