Guvernul mută stimulentele fiscale spre cheltuieli pentru investiții în 2026

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Până acum, o parte importantă din stimulentele fiscale acordate de stat se legau de venituri și de sectoare cu regim preferențial. În 2026, Guvernul mută centrul de greutate spre facilități bazate pe cheltuieli, prin credite fiscale, amortizare accelerată și deduceri suplimentare. Această repoziționare vizează investițiile în cercetare, tehnologie și producție industrială.

În România, OUG 8/2026 a deschis calea acestei schimbări. Ordonanța introduce un credit fiscal de 10% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, o metodă de amortizare superaccelerată și o deducere suplimentară de 50% pentru costurile de listare la bursă. Pentru companii, diferența constă în arhitectura fiscală: avantajul nu mai vine din scutirea aplicată direct unor venituri, ci din capacitatea de a documenta și susține cheltuieli eligibile.

Guvernul face această mutare la finalul ciclului PNRR, într-un moment în care finanțarea programului a coborât de la 29,2 miliarde de euro la circa 20-21 de miliarde de euro, iar execuția pe digitalizare este de doar 21,5%. Pe același fundal, inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, mult peste media UE de 2,9%. Această situație ridică pragul de rentabilitate pentru proiectele noi și face ca avantajul fiscal să conteze mai mult în structura unei investiții.

Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, leagă explicit schimbarea de cadrul internațional al taxării. „Această mișcare vine în contextul încheierii reformelor Planului Național de Redresare și Reziliență și implementării Pilonului 2 al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică cu privire la impozit minim global. Facilitățile fiscale bazate pe venituri sunt utilizate frecvent în țările în dezvoltare, dar sunt mai predispuse la abuzuri și aduc mai puține beneficii decât cele bazate pe cheltuieli”, a declarat Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant, Crowe România.

Cadru multianual pentru investiții industriale și tehnologice

Noua schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare se aplică în perioada 2026-2032 și țintește investiții de minimum 50 de milioane de lei. Sprijinul poate lua forma unor granturi sau a unor credite fiscale, orientate spre producția de bunuri unde România înregistrează deficit comercial.

Pentru companiile care intră în această schemă, orizontul fiscal este mai lung decât în cazul facilităților clasice. Creditul fiscal se calculează pe o perioadă de 7 ani, iar termenul se poate extinde cu încă 2 ani dacă firma înregistrează pierdere fiscală în primii doi ani. Aceasta mută analiza dinspre avantajul imediat spre modelarea fluxului de numerar și recuperarea fiscală pe durata ciclului investițional.

În paralel, se pregătește schema de ajutor de stat „TechUp România”, valabilă tot în perioada 2026-2032, pentru investiții între 5 și 50 de milioane de lei în tehnologii avansate. Sunt vizate AI, microelectronica, energia verde și biotehnologia, iar instrumentele anunțate sunt granturile și deducerile fiscale de 200%.

Setul de instrumente deja introdus sau pregătit modifică și selecția proiectelor care pot produce avantaj fiscal relevant:

• credit fiscal de 10% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, introdus prin OUG 8/2026;
• amortizare superaccelerată, care permite recuperarea fiscală mai rapidă a investițiilor eligibile;
• deducere suplimentară de 50% pentru costurile de listare la bursă;
• granturi sau credite fiscale pentru investiții de minimum 50 de milioane de lei în industria prelucrătoare, în perioada 2026-2032;
• granturi și deduceri fiscale de 200% pentru investiții între 5 și 50 de milioane de lei prin „TechUp România”, în tehnologii avansate.

Potrivit Economica.net, pivotarea spre astfel de facilități este gândită ca soluție de continuitate după etapa PNRR, în sectoare cu valoare adăugată mai mare decât cele susținute prin scutiri generalizate pe venit.

Avantajul fiscal crește, dar și costul administrativ al conformării

Pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, noul credit fiscal de 10% nu doar înlocuiește o facilitate veche, ci o și face compatibilă cu noile reguli OCDE. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, explică mecanismul: „Mecanismul creditului fiscal de 10% a fost introdus ca o alternativă la reglementările deja existente (deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile) pentru a corela facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare cu normele privind Pilonul 2. Pentru cheltuielile aferente procesului de listare la bursă se acordă o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuieli precum cele cu servicii de consultanță și intermediere, taxe si tarife si alte cheltuieli.”

Implicația pentru companiile care urmăresc listarea sau extinderea capacităților de producție este că stimulentul fiscal devine mai apropiat de investiția efectivă. Pentru societățile care operau până acum pe baza facilităților din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, eliminarea treptată a acestor regimuri modifică însă modelul de cost, inclusiv pe componenta de forță de muncă.

Riscul nu este doar fiscal, ci și operațional. Companiile trebuie să urmărească eligibilitatea cheltuielilor, încadrarea corectă a proiectelor și fluxul administrativ necesar pentru aplicarea facilităților, mai ales acolo unde avantajul se întinde pe 7 sau chiar 9 ani. În evaluarea Crowe România, simplificarea de principiu a politicii fiscale nu elimină fricțiunile din execuție.

„Toate aceste facilități pot avea un rol de revigorare a unor segmente de industrii cu impact semnificativ în dezvoltarea economiei per ansamblu însă, în egală măsură, impun și o monitorizare atentă din partea companiilor cu privire la aplicarea practică a acestora. Ne gândim aici în mod specific la analiza incidenței cu facilitățile fiscale deja existente, la care se adaugă aspectele administrativ-procedurale ce pot genera dificultăți birocratice în relația cu autoritățile (precum Ministerul de Finanțe și ANAF)”, arată Ioana Lixandru de la Crowe România.

Repoziționarea fiscală urmărește investiții cu conținut tehnologic și industrial mai ridicat, într-o economie care iese din ciclul PNRR cu execuție slabă pe digitalizare (21,5%) și cu inflație de 9,2% față de media UE de 2,9%. În acest cadru, companiile care pot transforma cheltuielile eligibile în avantaj fiscal au o pârghie nouă de finanțare, în timp ce acelea care se bazau pe scheme simple pe venit intră într-un regim de planificare și conformare mai strict.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Luca Niculescu primește mandatul de a forma Guvernul, după o carieră în jurnalism și diplomațieDolce SportEugen Neagoe crede că Hagi ar demisiona după un eșec clar cu Suedia și fluierături din tribuneGetPonyDacia oferă prime între 45.000 și 210.000 de lei, după vechime, angajaților care aleg să pleceBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCum îți citești grupa de sânge și Rh-ul pe analize și de ce contează rezultatul la transfuzie sau în sarcinăRevista IoanaCum îți amenajezi grădina lângă nucul negru, ca să eviți ofilirea legumelor și să alegi plante tolerante