Companii

Nuclearelectrica negociază 300 de tone de uraniu din Niger, lot de 40 de milioane de dolari. Ce risc juridic blochează tranzacția

Nuclearelectrica negociază 300 de tone de uraniu din Niger, lot de 40 de milioane de dolari. Ce risc juridic blochează tranzacția

Nuclearelectrica negociază 300 de tone de concentrat de uraniu din Niger. Lotul este evaluat la circa 40 de milioane de dolari. Este parte dintr-un stoc mai mare, de 1.000 de tone, pentru care și Rusia a manifestat interes. Mișcarea plasează compania de stat română la intersecția dintre o achiziție strategică și un litigiu internațional.

Nuclearelectrica țintește un volum mai mic decât cel vizat de Rusia, dar din același stoc blocat la Niamey. Acesta provine de la exploatarea Somaïr și este indisponibil de la sfârșitul anului 2025. Presiunea comercială este secundară. Problema imediată este juridică, pentru că Orano, fostul operator al minei, revendică dreptul de proprietate asupra uraniului.

Societatea Națională Nuclearelectrica a transmis o manifestare de interes guvernului din Niger pe 13 aprilie 2026, conform unor documente citate de publicațiile Jeune Afrique și MDMG Sahel. Interesul a fost confirmat pe 14 mai de FPCU Feldioara, filiala Nuclearelectrica.

Compania a precizat pentru Jeune Afrique că negocierile nu au produs încă un acord.

„Nu a fost încheiat deocamdată niciun acord și, în consecință, nu a fost stabilit niciun preț.”

Riscul financiar vine din arbitraj. Orano a obținut la 23 septembrie 2025 o decizie a unui tribunal arbitral ICSID. Aceasta interzice Nigerului să vândă stocul. Mai mult, compania franceză a avertizat că va acționa în instanță orice terță parte care cumpără uraniul aflat în litigiu.

Impactul strategic și riscul reputațional

Acest context mută discuția. Nu mai este despre un contract de materie primă, ci despre riscul de executare și cel reputațional. O eventuală achiziție nu ar însemna doar costul lotului. Ar aduce și expunere la contestarea dreptului de proprietate. Într-o tranzacție cu o companie de stat, tensiunea se extinde inevitabil și spre relația cu partenerii europeni.

Stocul total blocat în capitala Niamey depășește 1.000 de tone și provine de la exploatarea Somaïr, potrivit Mediafax. Același pachet de uraniu a atras anterior și interesul Rusiei, care ar fi vizat întreaga cantitate pentru circa 170 de milioane de dolari.

Pentru România, achiziția are o logică strategică. Țara nu mai exploatează uraniu pe plan intern. Are în plan extinderea programului nuclear. Aceasta include retehnologizarea Unității 1 și construcția Unităților 3 și 4 la CNE Cernavodă. Nuclearelectrica operează deja centrala, iar securizarea materiei prime devine o componentă critică a lanțului de aprovizionare.

Contextul operațional apasă suplimentar. Compania s-a confruntat recent cu riscuri la Unitatea 2 din cauza nivelului scăzut al Dunării. Situația a dus la o alertă timpurie către UE și la importuri de energie. Demersul din Niger arată că presiunea nu mai este doar pe producție, ci și pe resursa care alimentează programul nuclear pe termen lung.

Punctul de plecare rămâne litigiul, nu prețul

În acest dosar, miza practică este simplă. Cantitatea și valoarea contează, dar tranzacția se judecă mai întâi prin posibilitatea de a prelua efectiv marfa. Orice cumpărător trebuie să evite un conflict arbitral deschis. Un lot de circa 40 de milioane de dolari poate consolida aprovizionarea României, dar vine cu o decizie ICSID deja pronunțată și cu avertismentul explicit al Orano.

Pe termen mediu, orice progres al negocierilor ar repoziționa Nuclearelectrica într-o competiție directă între interese nigeriene, franceze și rusești. Pe termen lung, relevanța mișcării ține de capacitatea României de a alimenta un program nuclear în extindere fără să importe și litigii odată cu materia primă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ICSID Niger Nuclearelectrica Orano uraniu