Poluarea produsă de fabricile de antibiotice, evidențiată ca risc pentru sănătatea publică

Când niște veterani militari indieni cu spirit public au decis să examineze calitatea apei din râurile Sirsa și Sutlej, în nordul statului Himachal Pradesh, unul dintre centrele industriei farmaceutice din țară, au făcut o descoperire alarmantă: probele prelevate în apropierea fabricilor de medicamente erau contaminate cu concentrații ridicate de reziduuri de antibiotice, inclusiv Ciprofloxacină, Ofloxacină și Azitromicină.

Aceasta a fost constatarea Tribunalului Național Verde din India, care judecă cazurile de mediu, atunci când Forumul Veteranilor pentru Transparență în Viața Publică, alcătuit din ofițeri militari în retragere, i-a cerut să evalueze problema.

Iar cazul evidențiază o sursă tot mai mare de îngrijorare în rândul organismelor de supraveghere a mediului și a sănătății, a autorităților de reglementare și a grupurilor farmaceutice însele: faptul că una dintre sursele de rezistență la antibiotice din întreaga lume este reprezentată de medicamentele eliberate în reziduurile din fabricile industriei.

India, alături de China, este în prezent unul dintre principalii producători de medicamente din lume, reprezentând aproximativ o cincime din piața mondială de medicamente generice, și un producător important de antibiotice.

Fiind cea mai populată țară din lume, este, de asemenea, unul dintre principalii consumatori de antibiotice. Dar, deoarece acestea sunt prescrise în mod obișnuit fără prescripție medicală și fără o îndrumare adecvată, India a devenit una dintre țările aflate în centrul preocupărilor crescânde legate de rezistența la antibiotice și de creșterea numărului de „superbacterii” rezistente la medicamente.

OMS a descris rezistența la antibiotice ca fiind o amenințare de top 10 pentru sănătatea publică la nivel mondial. Un studiu de anul trecut a constatat că, în 2019, a fost responsabilă pentru 1,27 milioane de decese, precum și că a contribuit la 5 milioane.

Astfel, în încercarea de a limita rezistența la antibiotice, guvernele, inclusiv cel al Indiei, studiază din ce în ce mai mult problema poluării cu antibiotice găsite în efluenții fabricilor, dacă nu o reglementează încă. Între timp, companiile farmaceutice iau problema în propriile mâini, unii dintre producătorii de top asociindu-se pentru a se autoreglementa.

Scurgerea din fabrici nu este singura sursă de rezistență la antibiotice, nici măcar cea mai importantă. Utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor de către oameni rămâne o problemă în țările cu sisteme de sănătate suprasolicitate, cum ar fi India. Un pachet de antibiotice de la farmacia de la colț – chiar dacă medicamentele sunt de tipul sau dozajul greșit – reprezintă adesea o soluție rapidă pentru un consult medical sau pentru alte remedii care ar fi putut preveni afecțiunea, de la o igienă adecvată la vaccinări.

Un alt factor cheie care contribuie la rezistența la antibiotice, potrivit experților, este agricultura. Acest lucru se datorează faptului că antibioticele folosite pe animale sau pulverizate pe culturi sunt adesea folosite în cantități suficient de mari pentru a afecta bacteriile din mediul înconjurător, crescând riscul ca acele bacterii să evolueze și să devină rezistente la medicamente.

„Există un consens larg că aceasta este o amenințare foarte mare”, spune James Anderson, președintele AMR Industry Alliance, care a fost înființată în 2016 pentru a încerca să combată rezistența la medicamente. „Este cu noi astăzi și toată lumea este îngrijorată de faptul că se va înrăutăți”.

În India, riscul reprezentat de rezistența antimicrobiană – un termen care acoperă atât antifungicele, cât și antibioticele – a fost adus în 2021 de un focar de mucormicoză, o infecție mortală numită în mod obișnuit ciuperca neagră. Răspândirea bolii, spun experții, a evidențiat interacțiunea dintre rezistența la medicamente și alte provocări în materie de sănătate publică – inclusiv utilizarea inadecvată a antibioticelor, infecțiile dobândite în spital și infecțiile co-ocupante, precum și deficiențele infrastructurii de sănătate din India.

Pe lângă faptul că pune în pericol sănătatea publică, rezistența la antibiotice descurajează companiile farmaceutice de la dezvoltarea oricăror medicamente noi. Nu are sens din punct de vedere comercial să se investească masiv în medicamente a căror perioadă de timp pe piață va fi limitată.

„Este nevoie de un miliard de dolari și de cel puțin 10 ani pentru a dezvolta un nou antibiotic”, explică Fatema Rafiqi, manager al programului de cercetare la Fundația Acces la Medicină. „Companiile și partenerii lor de cercetare-dezvoltare trebuie să investească masiv pentru a-l dezvolta și comercializa, dar apoi nu vor putea să-l comercializeze în volum mare și să genereze profituri din investiții, deoarece este necesară o utilizare prudentă.”

Odată cu creșterea gradului de conștientizare a problemei, guvernul indian a adoptat în 2017 un plan național de acțiune pentru rezistența la antibiotice, care include o supraveghere sporită, o mai bună prevenire și control al infecțiilor și „activități de colaborare” pentru a controla fenomenul.

Apoi, în 2019, a lansat un proiect de lege care ar fi făcut-o prima țară din lume care ar fi limitat cantitatea de antibiotice din deșeurile fabricilor farmaceutice. Cu toate acestea, după consultări publice, limitele specifice au dispărut din normele finale care au fost publicate în 2021.

În mod similar, în UE și în alte țări, există legi care limitează poluarea provocată de producătorii de medicamente, dar nu există reglementări care să stabilească limite pentru emisiile lor de ingrediente farmaceutice active specifice. Totuși, unele companii farmaceutice încearcă să ia inițiativa în această privință.

Anul trecut, Alianța industrială AMR, în colaborare cu British Standards Institution, a convenit asupra unor standarde de fabricație care să limiteze emisiile toxice produse de antibiotice în fabricile producătorilor de medicamente și a cerut membrilor să atingă niveluri scăzute (deși nu zero) de concentrație de antibiotice în efluenții fabricilor lor.

Alianța numără în prezent peste 100 de companii și asociații comerciale și estimează că membrii săi reprezintă 30-40% din producția globală de antibiotice de uz uman la nivel mondial. Aceasta face presiuni pentru ca certificarea să fie folosită de toată lumea – chiar dacă standardul este dificil de aplicat.

„Am recunoscut că există o problemă care trebuie rezolvată și care se află sub controlul industriei”, spune Steve Brooks, responsabil pentru activitatea de producție la AMR Industry Alliance. „Membrii nu doresc să fie recunoscuți ca fiind creatori de poluare”.

El adaugă: „Vrem să conducem o soluție care credem că va funcționa – iar dacă companiile nu răspund la acest lucru, există o amenințare pentru afacerea lor însăși.”

Sursa – www.ft.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaCum poți estompa ridurile de pe frunte. Retinolul are nevoie de cel puțin trei luniRevista IoanaIntervalul de 10 ore pentru mese nu a dus la o slăbire mai mare decât cel de 16 oreNews24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel RusenDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie