Industria trage în jos creșterea economică a României în 2026: producția industrială a scăzut în luna mai cu 7,3% față de mai 2025, a cincea lună consecutivă de declin, într-un sector care mai generează doar 15,8% din PIB în trimestrul I 2026, față de 23-24% în urmă cu zece ani.

Față de aprilie 2026, scăderea a fost de 2,8%, iar pe seria ajustată reculul anual din mai a fost de 5,3%. Este cea mai mare contracție lunară din acest an și una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană, România fiind depășită la scădere doar de Irlanda, cu minus 19% în luna mai, o evoluție tratată ca anomalie statistică.

Declinul industriei și impactul asupra PIB

Pentru companii, miza este directă. Industria contribuie cu 15-16% la formarea PIB, iar lipsa unei relansări împinge economia spre stagnare severă sau chiar spre o recesiune. Presiunea vine simultan din costurile energiei, inflație și contracția comenzilor dinspre Germania, una dintre puținele economii care împart cu România un șir de scăderi industriale în toate primele cinci luni ale anului.

În luna mai, principalul factor de deteriorare a fost industria prelucrătoare, care a coborât cu 7,9% față de mai 2025. Industria extractivă a pierdut 5%, iar producția de energie, gaze și apă caldă a scăzut cu 3,8%. Cum relatează ZF, tocmai industria prelucrătoare a împins media în jos, ceea ce contează mai mult pentru economie decât reculul din celelalte segmente, având ponderea dominantă în activitatea industrială.

Pe primele cinci luni din 2026, producția industrială a fost mai mică cu 3,3% față de perioada similară din 2025, pe serie brută. În interiorul acestui tablou, industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, industria extractivă cu 1,8%, în timp ce segmentul de energie, gaze și apă caldă a avansat cu 4,1%. Avansul din energie nu a compensat însă reculul din fabrici.

Comparația regională arată cât de strâns este legat riscul local de slăbiciunea industriei germane. România împarte trendul negativ al scăderilor din toate primele cinci luni ale anului doar cu Germania, care a avut un minus de 0,8% în mai, Irlanda și Luxemburg. Pentru exportatori și furnizori locali, diferența dintre minus 7,3% în România și minus 0,8% în Germania sugerează o vulnerabilitate internă mai mare decât simpla transmitere a ciclului extern.

Contextul european și perspectivele pieței muncii

Contextul european amplifică presiunea. Sectorul industrial european traversează o criză accentuată de tranziția tehnologică și ofensiva Chinei, iar în România acest declin se suprapune peste o piață a muncii vulnerabilă. Numărul angajaților din industria auto a ajuns recent la cel mai redus nivel din 2012, pe fondul reculului producției europene, ceea ce ridică riscul ca slăbiciunea comenzilor să se transfere în continuare în ocupare, salarii și investiții.

Semnalul de urmărit în semestrele următoare

Pentru evaluarea riscului macroeconomic, indicatorul critic rămâne ritmul industriei prelucrătoare. Acesta a scăzut cu 7,9% în mai și cu 4,5% pe primele cinci luni, în timp ce energia a rămas pe plus în intervalul ianuarie-mai. Dacă această diferență persistă, aportul pozitiv al producției de energie, gaze și apă caldă va rămâne prea mic pentru a schimba direcția economiei reale.

În termeni de prognoză, baza de creștere pentru 2026 rămâne la 0,2-0,1%. În aceste condiții, scenariul central al economiștilor este cel al evitării la limită a recesiunii sau al unei recesiuni blânde, cu o eventuală revenire împinsă spre 2027.

Ponderea industriei în PIB a coborât la 15,8% în trimestrul I 2026, în timp ce comerțul și serviciile au ajuns la 22,5%.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Germania industria prelucrătoare PIB Romania Producția industrială