Prețurile gazelor naturale au explodat cu 60% în Europa, punând o presiune uriașă pe rezervele de iarnă deja epuizate ale continentului. Creșterea bruscă vine după ce atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului au dus la închiderea Strâmtorii Hormuz, un coridor energetic vital la nivel mondial.
Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, prețul de referință al Europei, au atins joi dimineață 50 de euro pe megawatt-oră, o creștere de 60% de la începutul crizei. Potrivit Euronews, șocul este cel mai puternic de la criza din 2022 și lovește o piață extrem de vulnerabilă, cu stocurile de gaze la cele mai scăzute niveluri sezoniere din ultimii ani.
De ce este vitală Strâmtoarea Hormuz pentru Europa
Prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează aproximativ 20% din oferta globală de petrol și circa o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat (GNL). Pentru Europa, miza este uriașă, deoarece Qatar furnizează aproximativ 15% din totalul importurilor de GNL ale continentului, securitatea energetică depinzând de trecerea neîngrădită prin acest punct strategic. Dependența Europei de fluxurile energetice din Golf a crescut după ce continentul a redus drastic importurile de combustibili fosili din Rusia după 2022.
Bridget Payne, șefa departamentului de prognoză energetică la Oxford Economics, a declarat că principala îngrijorare este perturbarea comerțului, nu pierderea producției. Ea estimează că aprovizionarea cu petrol ar putea fi afectată cu aproximativ 4 milioane de barili pe zi în următorul trimestru. Payne a avertizat că rutele alternative de transport maritim pot gestiona doar aproximativ o treime din petrolul care trece în mod normal prin Hormuz.
Inflația și creșterea economică, sub presiune
Economiștii se așteaptă ca prețurile mai mari la energie să alimenteze inflația pe tot continentul. Rezervele europene de gaze sunt la un nivel neobișnuit de scăzut, de aproximativ 30%, iar Germania, cea mai mare economie a Europei, raportează rezerve de doar 21,6%. „Rezervele epuizate de gaz ale Europei și dependența de rutele de transport prin Orientul Mijlociu indică riscuri sporite de un șoc inflaționist mai mare pe partea de ofertă. Acesta ar putea deveni o frână suplimentară pentru prognoza noastră de creștere a PIB-ului pentru 2026, care este deja sub consens”, a declarat Oliver Rakau, economist șef pentru Germania la Oxford Economics.
Oxford Economics estimează că acest conflict va crește inflația din zona euro cu 0,3-0,5 puncte procentuale în 2026, împingând-o la aproximativ 2,3%. Totodată, creșterea economică ar putea fi redusă cu circa 0,1 puncte procentuale, la aproximativ 1,0% în acest an. Sven Jari Stehn, economist șef european la Goldman Sachs, a confirmat că prognozele sunt în curs de revizuire. „Facem modificări la prognozele noastre de creștere, inflație și politici ale băncilor centrale în lumina conflictului în evoluție din Orientul Mijlociu”, a spus el. Goldman Sachs estimează o reducere a creșterii economice cu 0,1-0,2 puncte procentuale în zona euro, Marea Britanie, Suedia și Elveția.
Blocaj în logistică: 100 de nave, blocate în Golful Persic
Războiul perturbă și rețelele logistice globale. Judah Levine, șeful departamentului de cercetare la Freightos, a subliniat impactul direct. „Atacurile SUA-Israel asupra Iranului și represaliile iraniene ulterioare provoacă perturbări logistice semnificative în regiune, care ar putea începe să fie resimțite mai larg dacă conflictul se prelungește”, a afirmat Levine. Aproximativ 100 de nave portcontainer sunt în prezent blocate în Golful Persic, iar transportatori majori precum Hapag-Lloyd, MSC și CMA CGM au oprit sau suspendat rezervările către porturile din regiune.
Criza a reaprins și tensiunile din Marea Roșie, unde rebelii Houthi au amenințat că vor relua atacurile. În plus, capacitatea globală de transport aerian de marfă a fost redusă, deoarece hub-uri aviatice precum Qatar Airways Cargo, Emirates SkyCargo și Etihad, care reprezintă circa 13% din capacitatea globală, sunt afectate. Drept urmare, tarifele de transport de marfă din Asia de Sud-Est către Europa au crescut deja cu peste 6%.
Piețele financiare reacționează: Euro și valutele est-europene, în scădere
Incertitudinea geopolitică a determinat investitorii să se îndrepte către active de refugiu, precum dolarul american și aurul, slăbind monedele europene. Potrivit lui Michał Jóźwiak, analist de piață la Ebury, euro a scăzut cu aproximativ 1,8% față de dolar de la intensificarea conflictului. Scăderea a fost și mai pronunțată în Europa Centrală și de Est: forintul maghiar s-a depreciat cu aproape 5% față de dolar, în timp ce zlotul polonez a scăzut cu aproximativ 3,5%. Această slăbiciune valutară ar putea amplifica presiunile inflaționiste prin creșterea costului importurilor.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
