Lumea financiară traversează un paradox absolut surprinzator. În timp ce războiul din Iran perturbă masiv rutele comerciale și piețele energetice, indicii bursieri din Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud sparg record după record. S&P 500 tocmai a atins un nou maxim istoric de 7.273 de puncte, ignorând complet prognozele economice pesimiste cu privire la creșterea economiei reale.

Deconectarea dintre economia reala si bursa

La începutul săptămânii, indicele tehnologic NASDAQ-100 a urcat la un nivel fără precedent, depășind pragul de 28.000 de puncte chiar marți. În Asia, Kospi din Coreea de Sud a explodat cu aproape 7% miercuri până la un nou record, iar TAIEX din Taiwan a atins un vârf de 41.575. Nici Japonia nu s-a lăsat mai prejos. Indicele Nikkei 225 a bifat un nivel istoric de 60.909 la sfârșitul lunii aprilie.

Cum se explică această euforie? Într-o analiză detaliată publicată recent de Euronews, se arată că investitorii privesc pur și simplu dincolo de riscurile geopolitice imediate.

Și totuși, vorbim despre economii extrem de expuse la blocajul din Strâmtoarea Ormuz. Pe aici tranzitează în mod normal aproximativ 80% din petrolul și produsele petroliere destinate Asiei. Cu un volum estimat la 10-12 milioane de barili pe zi blocat în prezent, economiile dependente de importuri se confruntă cu riscuri energetice uriașe. Iar această presiune globală pe costul barilului de petrol, ajuns deja la un maxim al ultimilor 4 ani, se traduce rapid în inflație importată, un fenomen pe care îl resimțim direct și la pompele de carburant din România sau în prețurile bunurilor electronice aduse din Asia.

Cifrele inițiale arătau cu totul altfel.

Când a izbucnit conflictul din Iran, Kospi s-a prăbușit cu aproape 20% în primele săptămâni, până la finalul lunii martie, în timp ce Nikkei 225 a pierdut peste 14% în aceeași perioadă. Dar ambele piețe și-au revenit complet între timp. În Europa, EURO STOXX 50 și STOXX Europe 600 nu au mai atins noi maxime de la începutul conflictului, după ce bifaseră niveluri record chiar în săptămâna primelor lovituri americano-israeliene. Ele se tranzacționează acum la mai puțin de 10% sub acele vârfuri.

Revolutia inteligentei artificiale dicteaza ritmul

Motorul principal din spatele performanțelor asiatice și americane rămâne avântul sectorului de inteligență artificială. În Coreea de Sud și Taiwan, indicii sunt dominați autoritar de producătorii de semiconductori și cipuri de memorie, care au devenit coloana vertebrală a economiei digitale moderne.

Alan McIntosh, Chief Investment Officer la Quilter Cheviot Europe, explică foarte clar acest fenomen. „Creșterea puternică din Coreea de Sud și Taiwan, în special, a fost determinată de prețurile acțiunilor SK Hynix și Samsung, care reprezintă împreună 44% din piața sud-coreeană, în timp ce TSMC reprezintă 45% din piața din Taiwan”, a declarat expertul.

Acești giganți hardware furnizează infrastructura de bază pentru dezvoltarea AI. Cererea din acest domeniu pare complet imună la criza energetică actuală. Chiar și cu blocada din Strâmtoarea Ormuz, care crește masiv costurile de producție și complică logistica, setea de hardware critic continuă să crească. E drept că giganții tehnologici americani (precum Amazon sau Alphabet, compania mamă a Google) și-au folosit rezervele uriașe de capital pentru a susține cheltuielile legate de AI, ridicând principalii indici în ciuda presiunilor inflaționiste asupra consumatorilor.

V-ați gândit vreodată cum arată aceste creșteri în rapoartele contabile?

Companiile din S&P 500 erau prognozate să livreze o creștere a câștigurilor de 13% în primul trimestru, dar au raportat o creștere uluitoare de 28%. Sectorul tehnologic a condus aceste aprecieri și a oferit cele mai mari surprize pozitive.

Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, confirmă această tendință. „Cercetările arată că sectorul tehnologic conduce detașat, prognozele de consens indicând o creștere a câștigurilor de 38% în acest an și de 25% în 2027, datorită AI”, a subliniat el.

Fenomenul de short squeeze si sperantele diplomatice

Dincolo de fundamentele corporative, dinamica tehnică a pieței a jucat un rol decisiv în acest raliu. Investitorii vânduseră inițial masiv acțiuni, anticipând un dezastru economic cauzat de război. Numai că fondurile de hedging și firmele de tranzacționare algoritmică, care luaseră poziții short la jumătatea lunii martie conform datelor Goldman Sachs, au fost luate complet prin surprindere de revenirea cotațiilor.

„Ca urmare, au fost nevoiți să acopere acele poziții cumpărând acțiuni, creând un short squeeze de mai multe miliarde de dolari”, a explicat Russ Mould.

Pe de altă parte, piața trăiește și din speranță.

Investitorii mizează pe un progres diplomatic rapid între SUA și Iran. Alan McIntosh punctează exact această perspectivă. „Există încă o convingere pe piețe că blocada din Strâmtoarea Ormuz se va încheia curând, deoarece pare să fie în interesul ambelor părți să pună capăt rapid acestei situații”, a declarat el.

Până la urmă, jucătorii de pe bursă pariază că profiturile din sectoarele cu creștere ridicată vor depăși efectele negative ale tensiunilor geopolitice. Iar dacă acest calcul eșuează, există mereu o plasă de siguranță instituțională.

„Dacă situația devine dificilă, investitorii sunt obișnuiți ca băncile centrale să salveze situația prin reduceri ale ratelor dobânzilor, pachete de salvare sau politică monetară neconvențională”, a adăugat Mould.

Datele referitoare la câștigurile din primul trimestru sugerează că acest optimism rămâne ancorat în realitatea financiară, cel puțin până când costurile mari cu energia vor declanșa o încetinire clară a cheltuielilor de consum pe plan global.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alan McIntosh Nasdaq 100 Russ Mould S&P 500 Wall Street