Ilie Bolojan spune lucrurilor pe nume. Problema reală a României nu este cine va fi următorul premier, ci o gaură neagră ce devorează zeci de miliarde de lei în fiecare an, lăsând investițiile locale fără suflare în timp ce jocul de scaune de la Palatul Victoria pare doar praf în ochi.

Speculațiile politice? Spulberate. Într-o intervenție la Radio România Actualități, citată de Adevărul, șeful Guvernului a închis subiectul unei posibile schimbări din funcție. El susține că în PNL nici nu se pune problema luptei pentru fotoliul de prim-ministru. „Doar în media, în zona de speculații, apar astfel de discuții. Eu în relațiile mele cu colegii, nu am întâlnit nicio dorință reală pentru această funcție. Dar, v-am spus, nu asta e teama mea”, a declarat Bolojan, punctând că adevăratele bătălii sunt economice, nu politice.

Radiografia unei dependențe periculoase: Primăriile, la mâna Guvernului

Miza reală e alta. Mult mai gravă, cu efecte pe termen lung. Premierul a pus degetul pe rană: un dezechilibru structural care sugrumă dezvoltarea locală, pentru că primăriile din România depind total de banii de la centru, fiind incapabile să-și colecteze singure veniturile.

Cifrele vorbesc de la sine. Discrepanța față de Europa e uriașă. Veniturile proprii ale localităților noastre? Doar 0,55% din Produsul Intern Brut. Infim. Media europeană este de 1,85% din PIB. „Administrația locală încasează din veniturile proprii mult mai puțin decât media europeană și depinde într-o măsură mare de transferurile de la bugetul de stat”, a explicat premierul. Coincidență? Greu de crezut.

Paradoxul românesc: Investim dublu față de Europa, dar din bani împrumutați

Și aici apare paradoxul. Deși colectăm prost, România se laudă cu investiții locale masive, de circa 3% din PIB, adică dublu față de media europeană. Cum e posibil? Răspunsul doare: din datorii.

Aceste investiții nu vin din prosperitate locală. Ele sunt finanțate prin programe naționale ca „Anghel Saligny” sau fonduri europene, ambele alimentate prin transferuri de la bugetul de stat, care la rândul său se împrumută masiv pentru a acoperi găurile. „Dacă aceste transferuri ar fi fonduri proprii, nu ar fi o problemă. Dar România se împrumută pentru aceste sume și plătim dobânzi mari. Nu mai putem să mergem în această formulă”, a avertizat Bolojan.

Costurile? Uriase.

Calculul șocant: Un întreg program „Anghel Saligny” se duce anual doar pe dobânzi

Ca să înțelegem dimensiunea dezastrului, premierul a făcut o comparație brutală. Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cel care finanțează apă, canalizare și drumuri în toată țara, valorează cam 55 de miliarde de lei. O sumă gigantică.

Și acum, șocul. „Doar dobânzile pe care România le plăteşte într-un an sunt valoarea acestui program”, a dezvăluit Ilie Bolojan. Practic, în fiecare an, aruncăm pe fereastră echivalentul celui mai mare program de investiții locale doar pentru a plăti costul datoriilor. „Dacă deci nu ne reducem deficitele, dacă nu plătim dobânzi mai mici, în fiecare an programul Angel Saligny practic nu-l vedem. Gândiţi-vă, dacă ne-am folosit mai bine banii, în ce măsură s-ar putea schimba situaţia în România”, a conchis acesta.

Ce se ascunde în spatele deficitului pe 2025

Cât despre criticile PSD pe deficitul din 2025, Ilie Bolojan a venit cu o clarificare tehnică. Cifrele de acum sunt o poză de moment, nu tabloul final. „Deficitul pe 2025 care a fost anunțat este deficitul pe cash, adică deficitul pe banii efectivi pe care i-am plătit, care însă este un deficit de etapă”, a explicat el.

Imaginea completă o vom avea abia în primăvara anului viitor. „El se finalizează în martie, atunci când se înregistrează și datoriile cu care România, Guvernul sau alte autorități intră în anul următor, adică în 2026”. Tocmai pentru a frâna această spirală a datoriilor, premierul a insistat că pachetul de măsuri fiscale este absolut necesar. „Pachetul de măsuri prezentat vine să corecteze aceste dezechilibre”, a încheiat Bolojan.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Anghel Saligny deficit bugetar finante locale